Publicația americană The Los Angeles Times a dedicat un articol Studioului Moldova Film și cinematografiei din țara noastră. Corespondentul special Glen Johnson, a venit în țara noastră unde a vizitat atât Studioul Moldova Film cât și puținele cinematografe din țară, sau ceea ce a rămas din ele.
Proiectorul de film se află într-un teatru ruinat. Dragostea lui pentru film plânge într-o lume care stă să dispară. E ca și cum ar vedea mulțimea care, în ultimii zece ani, a vizitat cinematograful „Patria” din Cahul, fixându-și ochii pe trăsăturile și pe pantalonii scurți, care au adus viață în această sală de 420 de locuri sau care au petrecut nopțile în ritmuri de dans la discotecă, notează The Los Angeles Times.
„Este parte din viața noastră culturală”, spune inginerul proiecționist de filme Constantin Haheu. „A fost ceva unic”.
A fost până acum șase ani, când ușile acestei clădiri s-au închis și totul a fost lăsat să cadă în disperare. De atunci doar Haheu a fost cel care a îngrijit acest spațiu construit în stil socialist încă în anul 1960.
Soarta cinematografului „Patria” reflectă soarta producției de film din Moldova, plină de viață în epoca comunistă şi în paragină acum. Anume atunci au fost turnate cele mai bune filme neo-realiste, povești de dragoste, drame, documentare și – cum altfel? – filme de propagandă.
Colapsul economic, survenit după dezmembrarea fostului sistem sovietic, corupția și indiferența au dus la prăbușirea pieței filmului din țară. Trecutul artistic a fost adus în pragul pierderii identității de altă dată.
Producătorii de film din țară sunt lăsați să se întrebe dacă mai au un viitor.
„Trebuie să dezvoltăm o strategie și o viziune asupra viitorului producției de film”, spune Valentina Iusuphodjaev de la studioul „Brio Film”, care a realizat o serie de scurtmetraje și câteva filme.
„Dacă investim în unul sau două filme cu potențial, iar unul dintre ele are succes, atunci aceasta ar putea stimula industria întreagă”, a adăugat ea.
Totuşi, acest lucru este foarte greu de realizat, deoarece Moldova este o țară slab dezvoltată din punct de vedere economic: PIB-ul de circa 2000 de dolari pe cap de locuitor o clasează pe ultimul loc în Europa la capitolul dezvoltare economică.
Sursă foto: Alexandru Tarlev / For The Times
„Mulți colegi încep să tragă pe bugete foarte mici, iar acest lucru este periculos”, a declarat Igor Cobileanski, un regizor de 44 de ani.
Lipsa fondurilor izolează producătorii de film moldoveni de potențialii finanţatori din alte părți ale Europei, consideră Cobileanski.
„Producătorii noștri de multe ori nu pot obține acces la oportunități de co-producție din Europa, deoarece nimeni nu este dispus să lucreze cu astfel de sume mici”, a spus el.
„Dacă un producător de film din Moldova poate crede că 25 de mii de dolari este un buget mare, vreau să vă spun că în Europa nu este la fel”, afirmă Cobileanski.
Cel mai recent film al lui Igor Cobileanski este „Afacerea Est”, o comedie care descrie povestea unui cântăreț de cor, așa-zisul intelectual de provincie, în timp ce Petro se ocupă cu mici găinării. Este un film tragi-comic despre absurditatea vieții. Acest film a fost un succes, cel puțin în România.
Filmul moldovenesc și-a început perioada de glorie în anul 1950, când compania de stat Moldova Film și-a început propria producție de film cu „binecuvântarea” Moscovei.
Timp de 30 de ani au fost produse 177 de lungmetraje și mai mult de 1.000 de documentare, potrivit arhivarului Lidia Marcu. Unul dintre filme a fost distins cu Premiul Special al Juriului din 1972, la San Sebastian. Este vorba despre proiecția „Lăutarii”, de Emil Loteanu: povestea unui violonist care este în căutarea adevăratei iubiri.
În 1991 Uniunea Sovietică s-a destrămat, Moldova și-a declarat independența. Inflația a explodat, iar economia țării s-a prăbușit.
Acum Moldova Film este o epavă. Studiourile sale sunt goale, costumele și decorațiunile se prăfuiesc, iar în cutii stau sigilate sute de kilometri de pelicule, fiindcă nu există bani pentru digitalizarea arhivei.
Sursă foto: Alexandru Tarlev / For The Times
Doi oameni își petrec zilele printre aceste cutii, încercând să păstreze istoria cinematografului moldovenesc.
„Am glumit zicând că am venit aici femeie tânără”, zice Galina Petrenco, de 69 de ani, care păstrează arhiva Moldova Film. „Dar voi pleca de aici doamnă bătrână.”
Colegul său Marcu, de 59 de ani, și-a amintit de un film din anii 60, „Sandu în urmărirea soarelui”, o acțiune neo-realistă, cu un băiețel care a decis să urmărească cursul soarelui timp de o zi, iar pe parcurs întâlnește o serie de peripeții.
Pentru Haheu, timpul este la final. O zi mai devreme, doi bărbați din Chișinău au venit și au discutat despre înălțimea cinematografului „Patria”: aici vor să construiască un supermarket.
„Dacă aș avea șansa acum, aș fi încântat să proiectez Lăutarii pe marele ecran”, a spus el, amintindu-și de patru zile de proiecție de film. „A fost fantastic, imaginați-că câți oameni au fost”.
„Patria” nu este unicul templu al filmului supus demolării, aproape toate cinematografele din țară au fost fie demolate, fie reutilate pentru alte necesități. Recent a început demolarea cinematografului „Gaudeamus” la Chișinău, în locul său va fi ridicat un complex de apartamente.
Pentru mulți moldoveni, distrugerea unor astfel de situri culturale întărește o neîncredere mai profundă în clasa politică, în oameni de afaceri, în Justiție și în alte pături sociale.
Nu totul însă este pierdut. Grupuri de entuziaști organizează festivaluri și merg prin țară unde proiectează filme documentare.
Recent Guvernul a creat Centrul Național de Cinematografie, care oferă o finanțare mai mare producătorilor locali. La Academia de Muzică, Teatru și Arte Frumoase din Chișinău aspiranții încearcă să-și găsească vocația.
Camere de filmat, șabloane și afișe cu lucrări ale studenților împodobesc zidurile instituției.
„Cred sincer în viitorul cinematografiei moldovenești”, ne-a mărturisit Ion Usatîi, un proaspăt absolvent al Academiei de 31 de ani .
Între timp, activiștii se reunesc din nou. Pe gardul din jurul cinematografului „Gaudeamus” este proiectat un film, ca un protest împotriva demolării.
Pentru cinematograful „Patria” este, însă, târziu: în luna aprilie, două excavatoare s-au înfipt în pereții clădirii.
Sursa: deschide.md
