NordNews
Avem ce spune

Țigările fac mai multe victime decât credem. Câte incendii sunt cauzate anual în Moldova din cauza imprudenței în timpul fumatului  

Dauna țigărilor este mai mare decât ne-am putea imagina, în condițiile în care fumatul nu face victime doar printre cei dependenți de acest viciu. La nivel mondial, țigările provoacă 10% din incendii, fiind responsabile pentru circa 30 de mii de decese anual. Victime ale fumatului devin și peste 1 milion de fumătorii pasivi care mor anual, din motiv că dezvoltă boli grave în urma expunerii la fumul toxic de țigară.

Fumatul, o cauză frecventă a incendiilor

În fiecare vară, sute de milioane de hectare de păduri din întreaga lume sunt devastate de incendii, dintre care patru din cinci sunt cauzate de neglijența oamenilor. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California, SUA, fumatul este una dintre principalele cauze ale incendiilor la nivel mondial.

Potrivit autorilor, costul global al incendiilor provocate de țigări este estimat la aproximativ 30 de miliarde de euro pe an.

Cei mai mulți oameni nu realizează cât de ușor se poate declanșa un incendiu, însă este suficient ca scânteile să atingă o suprafață inflamabilă din casă, de exemplu, pentru ca obiectele să ia foc.

Fumatul în sânul naturii și aruncarea mucurilor de țigară pot declanșa incendii de vegetație, întrucât multe specii de copaci se aprind extrem de repede. Un alt loc în care fumatul este periculos e în apropierea benzinăriilor.

În Republica Moldova, în 2020, imprudența în timpul fumatului a provocat 199 de incendii, adică peste 10 la sută din numărul total. Pagubele se ridică la mai mult de 2,7 milioane de lei.

Potrivit statisticilor oficiale, în primele opt luni ale lui 2021, au fost înregistrate alte 109 incendii provocate de țigările aprinse.

 

Victimele fumatului pasiv

Fumatul este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice cu care s-a confruntat omenirea. Acesta face anual peste 8 milioane de victime, dintre care aproximativ 1,2 milioane sunt rezultatul expunerii nefumătorilor la fumul de tutun.

Cercetările arată că toxicitatea fumului de țigară este argumentată de procesul de ardere a tutunului, care duce la formarea a 6000 de substanțe chimice, 100 dintre care sunt cancerigene sau potențial cancerigene.

Astfel, fumătorul pasiv inhalează aceleași substanțe periculoase ca și fumătorul activ. Aceste persoane prezintă un risc mai mare cu 20-30% de a dezvolta cancer pulmonar decât cele care nu sunt expuse la fumul de țigară.

De asemenea, fumatul pasiv afectează inima și vasele de sânge, crescând riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.

Un studiu a găsit chiar o asociere între expunerea la fumatul pasiv și rezultatele privind sănătatea mintală în rândul copiilor și adolescenților. Potrivit cercetării, fumatul pasiv poate provoca tulburări depresive, anxietate, deficit de atenție, hiperactivitate și tulburări de comportament la tineri.

 

Totodată, s-a demonstrat că fumatul pasiv are efecte negative asupra sarcinii. Potrivit specialiștilor, acesta poate duce la avort spontan, greutate mică la naștere, naștere prematură, deficiențe comportamentale și sindromul morții subite a sugarului.

Daunele fumatului

Fumatul a dus la aproximativ 100 de milioane de decese premature în secolul XX. Privind în viitor, unii epidemiologi estimează că dacă tendința persistă, tutunul va ucide aproximativ 1 miliard de oameni secolul XXI.

În fața unei perspective atât de sumbre, mai multe țări dezvoltate au schimbat politica de luptă împotriva fumatului și au încurajat reducerea riscurilor pentru ca cei care nu pot să renunțe la acest viciu, să reducă nivelurile de substanțe toxice la care sunt expuși.

În Statele Unite ale Americii, există un mecanism prin intermediul căruia Agenția Americană pentru Alimente și Medicamente stimulează trecerea fumătorilor la produse de tutun mai puțin nocive.

În 2020, autoritățile americane au autorizat dispozitivele de încălzire a tutunului drept produse cu risc modificat. Acestea evită arderea și presupun încălzirea tutunului până la o temperatură de 350°C, eliminând nu fum ci aerosol, la fel ca țigările electronice.

Din 2017, Marea Britanie încurajează fumătorii să ia în considerare țigările electronice atunci când încearcă să se lase de fumat, în timp ce Noua Zeelandă și Japonia au adoptat o asemenea strategie în privința dispozitivelor de încălzire a tutunului.

La nivel mondial, costul total al fumatului este de peste 1400 de miliarde de dolari, reprezentând echivalentul a 1,8% din produsul intern brut anual al lumii. Aproape 40% din aceste costuri apar în țările în curs de dezvoltare, amplificând povara substanțială pe care o resimt aceste state.

Unul din doi fumători va deceda prematur, ca urmare a unei boli asociate acestui viciu, asta deși fumatul este singura şi cea mai mare cauză de deces care poate fi prevenită. Peste jumătate din aceste decese apar la persoane cu vârste între 35 și 69 de ani.

Potrivit cercetărilor, consumul de tutun este responsabil de 87% din decesele cauzate de cancerul pulmonar, 82% din cazurile de boală pulmonară obstructivă cronică, 21% din cazurile de boală coronariană şi 18% din cazurile de atac cerebral.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata