NordNews
Avem ce spune

UE a scos din gunoi două sate din nordul Republicii Moldova

„Mai rar așa sate”, m-am gândit atunci când am ajuns în Sarata Veche din raionul Fălești, localitate care se laudă cu cele mai curate străzi de prin regiune. Aici nu vezi pungi din polietilenă purtate de vânt sau sticle din plastic aruncate la întâmplare. Locuitorii parcă ar participa într-o veșnică competiție pentru titlul de „Cea mai curată gospodărie”.

Eram cu cameramanul nostru Sergiu la primăria din sat. Până a discuta cu cineva din autorități, el a decis să fumeze în grabă o țigară pe care „a împușcat-o” de la șoferul Nicolae. După ce a tras flămând câteva fumuri lungi și tari de tutun, căuta cu ochii să arunce mucul al cărui miros s-a îmbibat puternic în degetele mâinii drepte. Pentru că nu a văzut prin preajmă vreo cutie de carton sau măcar o căldare, care, de cele mai multe ori, înlocuiește urna de gunoi în mai toate satele din Moldova, Sergiu s-a gândit să facă un gest indecent și să arunce rămășițele de țigară pe iarbă. Planul „diabolic” a fost spulberat de privirea insistentă a unui trecător care ne-a arătat cu un gest ușor al mâinii unde se află tomberonul. „Ce rușine…”

Un tomberon în fiecare gospodărie

Plasticul la plastic și hârtia la hârtie. Așa colectează deșeurile locuitorii din Sarata Veche. Aici, peste 700 de gospodării au la poartă un tomberon în care acumulează gunoiul menajer și saci pentru depozitarea plasticului. Printre ei se numără și Valentina Bacalu mamă a trei copii. Și-a crescut odraslele cu mare grijă și dragoste, însă goniți de nevoile vremii aceștia au plecat peste hotare în căutarea unei vieți mai bune. A rămas mătușa Valentina de una singură în casa pe care a construit-o împreună cu soțul ei, plecat la cele veșnice acum câțiva ani. Au călcat tone de lut în două cu paie, au uns cu grijă fiecare perete și și-au ales pe atunci cele mai frumoase geamuri. Au sperat că unul din copii va rămâne în casa părintească, dar nu a fost să fie. Acum, femeia face rai din tot ce are, păstrându-și gospodărie în curățenie ideală.

Plasticul îl punem deoparte și în prima marți din lună vin și colectează plasticul, de asta noi punem plasticul deoparte. Umblă sâmbăta și dăm aparte celălat  gunoi. E comod, numai că nu prea avem sticle de plastic, apă nu cumpărăm, dar când avem, le dăm. Avem unde să îl dăm, dar așa unde să îl duci, să îl lăsăm pe marginea drumului? Cum era, iată așa îl scoteam pe marginea drumului, îi dădeam foc care arde. Dar acum e foarte bine, duceau înainte lângă „postanție”, dar acum mahalaua tânără a făcut teren de joacă foarte frumos”, povestește Valentina Bacalu, locuitoare Sărata Veche.

Locuitorii din Sărata Veche au ajuns vedete pe internet

Locuitorii din Sărata Veche s-au obișnuit cu camerele de luat vederi. Aici jurnaliștii din toată țară au filmat numeroase știri, reportaje, interviuri, despre cum aceștia sortează deșeurile ca în Europa. Au ajuns vedete pe internet, spun ei cu fală.

„Foarte simplu, punem în el tot gunoiul, vine tractorul, îl încărcăm și atât. Punem gunoiul menajer, iar sticlele le punem aparte. Dar acelea eu nu le dau acum, le pun în sac și când o să îl umplu atunci îl dau. O încărcat un „prițep” și se duce și îl descarcă, dacă nu o terminat toată strada mai vine odată și strânge de la toți”, a adăugat Ivan Andrieș, locuitor Sărata Veche

În fiecare sâmbătă, un tractor trece pe la fiecare poartă și adună gunoiul menajer, iar plasticul este preluat de la locuitori o dată pe lună. Ulterior, gunoiul este dus la stația de sortare a deșeurilor din satul Călugăr, raionul Fălești. Serviciul costă 100 de lei anual, pentru fiecare gospodărie.

Sâmbătă dimineața, de îndată ce aud claxonul tractorului la capăt de uliță, gospodinele mai dau o dată cu mătura pentru a aduna ultimul gunoi, iar bărbații scot sacii după poartă. Anterior, așa subotnic se organiza doar în ajunul Paștelui, povestesc oamenii. Atunci, groapa de gunoi arăta ca un furnicar mare, unde se descărcau zeci de căruțe și tractoare pline cu gunoiul adunat vreme de un an de zile. Acum, lucrurile s-au schimbat mult, lumea s-a civilizat, iar odată cu ea și mătușa Zina. Femeia spune că a scăpat de grija transportării gunoiului și contribuie la protejarea mediului înconjurător.

„La noi vine sâmbăta, dar plasticul a treia zi din lună. Bodaproste și pentru așa ceva. Mai înainte trebuia să îl strângem la poartă și îl încărcam cu furcile. Noi făceam „яшчик” și la Paști îl încărcam și îl duceam. La noi îi bine, mai vine ne mai i-au gunoiul, dar în alte părți îi greu”, a spus Zinaida Coliban,  locuitoare Sărata Veche

Primărița satului sau Marea Gospodină, așa cum o numesc unii locuitori, este cea care a mobilizat oamenii. La trei ani de la lansarea proiectului, în localitate este mai curat, iar plasticul nu mai este împrăștiat de vânt pe câmpuri.

Comuna Sărata-Veche este mai curată datorită proiectului „Pas cu pas spre colectarea separată a deșeurilor solide”, implementat de Centrul Regional de Mediu (REC Moldova), cu suportul financiar al Uniunii Europene, în valoare de 28 mii de euro. Autoritățile Publice Locale au contribuit cu 60 de mii de lei.

„Vânturile puternice împrăștiau pe tot terenul adiacent acestei gropi, tot plasticul care era transportat acolo, împrejurul gropii de gunoi. Și de aceea ne-am gândit, am făcut un chestionar cu cetățenii din sat și i-am întrebat cum ar fi mai bine să plasăm niște tomberoane, unde să fie selectate deșeurile aparte, însă din cauza străzilor înguste nu era posibil ca pe toate străzile să fie amenajate tomberoane pentru colectarea separată a deșeurilor. Atunci ne-am gândit să împărțim oamenilor niște saci, iar ei să selecteze gunoiul acasă”, a declarat Maria Galiț, primar Sărata Veche.

Gospodarii din cel mai mare sat din nordul țării

Și în satul Pelinia din raionul Drochia, oamenii au învățat să sorteze deșeurile pentru a trăi într-o localitate curată, dar și pentru a proteja mediul ambiant. Acesta este unul dintre cele mai mari sate din nordul Republicii Moldova, cu case una mai frumoasă ca altă, cu grădini mari și îngrijite cu multă migală. Iar ca ordinea să fie mereu păstrată, localnicii și-au dotat gospodăriile cu pubele pentru colectarea deșeurile. Gunoiul este încărcat de la porți în fiecare zi de Joi.

Până nu demult, oamenii duceau gunoiul la râpă cu propriile forțe. Dacă la început unii erau sceptici, acum mai toate gospodăriile din sat au semnat contract cu întreprinderea responsabilă de evacuarea deșeurilor. Pentru o taxă de doar 20 de lei pe lună, satul lor a devenit mai frumos și mai curat. Doamna Odeta spune că se simte ca la oraș. Locurile de promenadă arată cu totul altfel, sunt mai curate, mai îngrijite și mai populate.

Deșeurile se strâng foarte bine. Fiecare stradă este anunțată din timp când se vor colecta. Pe strada livezilor, joia scoatem tomberoanele lângă poartă și vine mașina și încarcă deșeurile. Este mai comod, deoarece înainte trebuia să chem căruțașul, să-i achit lui, să dau mâncare la cal. Dar așa ei au câștigat acest proiect și noi scoatem tomberoanele în fiecare zi de Joi, vine mașina și le încarcă. Suntem foarte mulțumiți”, a spus Țurcanu Odeta, locuitoare Pelinia

La 82 de ani a ajuns să trăiască ca în Europa

Mătușa Vera recunoaște că până la implementarea proiectului nu o dată a ajuns în biroul primarului. Se întâmpla din cauza că zilierii care-i evacuau deșeurile, le descărcau în locuri neautorizate. În consecință, cu mustrare sau amendă se alegea anume ea. Acum, la ai săi 82 de ani, femeia a ajuns să trăiască ca în Europa.

„După părerea mea, pentru anii mei, mi se pare corect, foarte corect. Iată cam rău ne descurcam, aveam vacă, aveam oi, aveam păsări, din această cauză mereu aveam gunoi. Plătiam unui tractorist și la doi oameni, pentru încărcat, pentru strâns și nu mă costa mai ieftin. Și după, ei îl duceau unde nu trebuie și cineva mă pâra primarului. Și după, mă cheama la primărie”, a povestit Vera Borș, locuitoare Pelinia

Pentru a afla din ce rațiuni a fost pus în aplicare acest proiect în satul Pelinia, am încercat să discutăm cu primarul localității, Titus Sărăteanu. Mare ne-a fost dezamăgirea, când autoritatea locală ne-a ignorat grosolan și chiar ne-a amenințat cu răfuială fizică.

Domnul primar, vă rog.- Eu arunc cu acestea în voi. Închide-ți aceasta. Închide și nu mă filma.- Noi altă întrebare, noi despre tomberoane. – Eu nu vreau să vorbesc cu voi. Absolut deloc.- De ce? Domnul primar, despre tomberoane vrem să discutăm.

Pentru ca oamenii din Pelinia să se simtă gospodari în adevăratul sens al cuvântului, Uniunea Europeană le-a procurat 24 de platforme din beton, două autospeciale pentru colectarea și transportarea deșeurilor un tractor cu remorcă, un buldozer și mai multe containere și pubele.

Scopul proiectului a fost dezvoltarea unui sistem de gestionare a deșeurilor cu reducerea impactului negativ asupra mediului, prin îmbunătățirea serviciului de gestionare a deșeurilor și reducerea numărului de depozite spontane existente. Iar obiectivul principal este îmbunătățirea mediului înconjurător prin lichidarea a 20 de depozite spontane de deșeuri. Totodată, în cadrul proiectului a fost înființat un SRL care gestionează deșeurile, unde s-au creat 10 locuri de muncă”, a declarat Ala Cucu, șefa secției Monitorizare și Evaluare ADR Nord.

Costul proiectului „Pas cu pas”, implementat în Sărata Veche din raionul Fălești se cifrează la 280 de mii de dolari. Fiind un proiect transfrontalier, o parte din aceste surse a fost alocată și satului Noua Suliță din Ucraina, regiunea Cernăuți. Pentru satul Pelinia, Fondul Național de Dezvoltare Regională a alocat aproape șase milioane de lei, iar Guvernul Germaniei – 1.240.000 de lei.

Bardacul de care se plâng locuitorii din satul Hiliuți

Lucrurile arată mult mai trist în satul Hiliuți, din raionul Fălești, unde oamenii nu au prea auzit de tomberoane sau sortarea deșeurilor. Drept dovadă ne-au servit pungile cu gunoi rupte de câinii slobozi din sat.

Aici oamenii nu beneficiază de servicii de colectare a gunoiului. Îl evacuează de sine stătător la groapa de gunoi din marginea satului, care arată de-a dreptul – deplorabil. Oamenii spun că nu au idee cum să lupte cu bardacul de acolo.

„Îl strângem noi, îl ducem la locul cuvenit, unde trebuie, la gunoiște. Dar acolo e cel mai mare bardac. Nimeni nu-și bate capul.  Dealul și câmpurile din jurul gropii sunt doar în hârtii. Acolo îi bardacul cel mai mare. Băiatul care are lot alături de groapă îi Doamne ferește ce se face, n-ai cum să strângi nici grâu, nimic, e strășnicie mare”, zice Nicolaie Bolfaciuc, locuitor Hiliuți.

Pe Moș Ion l-am prins când tocmai tăia lemne de foc. Deși are mâna dreaptă paralizată, bărbatul se descurcă cu toate treburile din curte. Muncește încet și atent pentru că obosește mai repede ca odinioară. Căratul gunoiului este pentru o trudă mai dificilă. El este cel care și îl strânge, și îl încarcă în remorcă.

Strângem grămadă, îl încărcăm și îl ducem la groapa cu gunoi. Cu prițepul (remorca – n.r.) de la liderul din sat. Îl cerem și el ne dă tractorul și noi îl încărcăm și îl ducem. Ei cum, îl ducem de două sau trei ori. Toata iarna nu îl ducem dacă este zăpadă sau dacă este glod. Deja primăvara ducem și câte două prițepuri (remorci – n.r.) odată”, a spus Ion Bordianu, locuitor Hiliuți

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, în R. Moldova peste două milioane de metri cubi de deșeuri au provenit din gospodării. În total, pe țară, mai puțin de 550 de mii de gospodării beneficiază de serviciul de colectare a deșeurilor. Raportat la populație, mai puțin de jumătate beneficiază de acest serviciu.

Uniunea Europeană este unul dintre principalii parteneri de dezvoltare ai R. Moldova, care susţine țara noastră prin realizarea diferitor proiecte investiţionale, inclusiv cele ce vizează managementul deșeurilor solide. Proiecte similare au fost implementate în alte 40 de localități din raioanele Florești, Rezina și Șoldănești, cu o contribuție în valoare de circa 3 milioane euro, oferite de Guvernul Germaniei.

Harta localităților din regiunea de nord unde sunt amenajate puncte de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile:

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata