NordNews
Avem ce spune

Vadim Ungureanu // Logica juridică cu scârț a lui Stoianoglo sau cum mandatul de arest a lui Pînzari a ajuns „deliciul” bandiților

Alexandru – interlopul mai puțin periculos și mai mult credibil decât Alexandru – ofițerul

Duminica trecută, un Alexandru, care a fost întemnițat de la o vârstă fragedă după gratii pentru furt, a dat cu o piatră în Parlament supărat pe faptul că procurorii nu-l pun la răcoare. Același  Alexandru, se chinuie insistent, de mai bine de jumătate de an, să ajungă înapoi după gratii, dar este în zadar. Pentru a-și atinge scopul, Alexandru a dat cu o piatră și în Guvern, dar a și mai săvârșit vreo 60 de furturi din automobile și locuințe, însă totul este în zadar.

Alexandru zice că, personal, de nenumărate ori, i-a rugat pe judecători și procurori să-l întoarcă înapoi după gratii, acolo unde și-a petrecut mai bine de două decenii, dar fără niciun rezultat. Primește mereu același răspuns, „așa e legea”.

„Dura lex, sed lex”, dar…

Alexandru este un om al străzii, fără casă, fără bani, fără rude. Deci, tot ceea ce distruge Alexandru prin oraș ca să-și împlinească dorința arzătoare, toate pagubele, de la geamurile mașinilor simplilor muritori până la cele ale instituțiilor de stat, rămân pe ghebul păgubașilor.

Cum credeți, cât a mai rămas până când Alexandru își va da seama că piatra în Guvern sau Parlament nu are efect și va încerca altceva?  De exemplu, să bată cu piatra în cap soția sau copilul unui procuror, sau a altcuiva, până când îi va lăsa să zacă reci cu țeasta crăpată pe asfalt.

Cine va fi responsabil atunci?

Evident, vinovatul va fi Alexandru, căci așa este legea, iar cei care ar fi putut să prevină o tragedie, vor continua nestingheriți să-și declare Porsche-uri de 10 mii de lei și să se plimbe cu SantaFe-uri nedeclarate, sau să caute „elicoptere” la Criuleni.

Legea va fi respectată, iar Alexandru va fi cu unica sa dorință împlinită. Logic, nu?

Tot duminică, un alt Alexandru, un ofițer în toată legea, ca formă și conținut, (cine-l cunoaște, știe despre ce zic, cei care îl cunosc din auzite de pe la frustrați cu antecedente penale, nu au decât să-I creadă), fost șef la Penitenciare, fost șef al Poliției Naționale, dar și ministru al apărării, a fost purtat de doi mascați spre deliciul bandiților( apropo, aveam impresia că-i duce el pe ei subțioară, dar nu invers) și plasat în arest pentru 30 de zile, pentru că, zice procurorul PCCOCS, Dumitru Răilean, ar putea influența urmărirea penală și se eschiva de la răspundere.

Ciudată logică au procurorii, sau poate nici nu au, dracu știe…

Adică cum vine asta, un pușcăriaș care arde de dorință să ajungă după gratii și este în stare să facă orice pentru asta, este mai demn de încredere și mai puțin periculos pentru societate, decât un  ofițer care a deținut funcții înalte în stat?

Cine a apărut primul, dosarul sau procurorul?

Dumitru Răilean, procurorul PCCOCS, care a dat supus din codiță pe sub masa fostului șef la PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, (vorbește lumea prin oraș că, pe vremea lui Chitoroagă, dacă nu aveai cash 50 000 de euro, nici nu era sens să te programezi la el la audieri), a figurat în calitate bănuit în răsunătorul și demult prăfuit dosar al interceptărilor ilegale ale jurnaliștilor și politicenilor din opoziție.

Însă, după ce lobbyst-ul celui „oleacă raider, oleacă nevinovat, oleacă fugar” s-a acomodat cu luxul reformei de pe coridoarele Procuraturii Generale, Răileanu a început a respira cu alt plămân și a început a da supus din codiță sub masa altui șmecher.

Astfel, Răileanu ar fi ieșit basma curată din dosar și a trecut pe lângă răspundere penală așa cum a trecut Platon prin frontiera de stat, sau dosarele Borman și Caramalac prin justiția de pe Bîc. Chiar dacă avuse statut de bănuit, nici nu a fost reținut barem pentru 72 de ore. Nu mai zic despre faptul că nu a primit mandat de arest pentru „a nu distruge probele și nu a prejudicia ancheta”. Nu m-ar mira că de distrugere probelor și a dosarului s-a ocupat chiar el, sau cel care a uitat cum în 2015 a ajuns Nicolai Stoianoglo, după ce a atacat în stradă o tânără cu cuțitul, din izolator la Spitalul de Psihiatrie pentru a scăpa de pușcărie.

Evident, Răileanu a revenit în joc nu așa pur și simplu, pentru ochi frumoși și buze cărnoase, ci pentru că cineva a făcut lobby pentru el în fața lui Stoianoglo, iar Răilean și-ar fi asumat misiunea de-ai satisface mofturile lui Platon.

Logic, nu?

„Salut, Veaceslav!”„Bună, Alexandr Dmitrivici”

Tot Răileanu a fost cel care a pornit procedura de achitare a lui Platon, misiunea fiind dusă până la bun sfârșit de către colega sa Lenuța Ceruța. El a fost și procurorul în gestiunea căruia s-a aflat dosarul prin care amicul lui Stoianoglo și-a recăpătat activile de la Asito și Moldasig, tot el este și procurorul care coase dosarul ex-procurorului anticorupție Adriana Bețișor. Răileanu zice că acestea sunt doar coincidențe, nimic ieșit din comun.

Răileanu vrea să credem că el este cel mai puțin ocupat procuror din toată „brigada” lui Caracuian, de asta și pe mâna lui ajung toate interesele filosofului… Of, mea culpa, nu interesele, ci dosarele care au tangențe cu Platon, chiar dacă și îs cam prăfuite, căci s-ar părea că restul procurorilor sunt ocupați cu grandiosul dosar cu „elicoptere de la Criuleni”.

„Criminalul” Pînzari și „pagubele în proporții deosebit de mari”

Pînzari a fost reținut vineri de procurorii așa-zisei PCCOCS ( Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale), pentru că, în calitatea sa de șef al IGP, acum ceva ani buni, a semnat hârtia de recrutare a lui Dorin Damir ca agent sub acoperire în Direcția „K” a fostei Direcții 5 a INI.

Deci, urmând logica lui Răilean, pentru a contacta cu „bandiții” și a acumula informații din inima crimei organizate, ăștia trebuiau să recruteze un frizer, un profesor, un medic veterinar, un „expert”, o Lenuța Alungire Unghii sau un Vania Tavane Suspendate de pe Facebook, sau poate chiar un „activist civic sponsorizat de Maugli Maugli”, dar nicidecum un „bandit” cu autoritate printre „interlopi”, iar semnătura pe foaia de angajare trebuia să o pună sectoristul din Tîrșiței, sau cel din Ghizdita.

Unul de calibrul lui Damir, despre care au tot tunat de ani de zile cât este de implicat în contrabanda mare, de la țigări și anabolice până la heroină și chihlimbar, despre cum este cel mai și cel mai „mafiot” și „gangster” de pe Bîc, a fost reținut acum mai bine de o lună, într-un dosar care pare a fi mai mult o diaree juridică, decât un spectacol, o farsă de prost gust, cu mascați, făcută de șmecheri pe la nunți pentru a crede că asta e „cruta”.

Pînzari în acea perioadă era în concediu cu familia, în afara țării. Omul ăsta are în spatele său ceva ani petrecuți în sistemul defect de pe Bîc. Nu a lucrat, cum zice Caracuian, la JĂK, deci la sigur și-o fi dat seama care sunt procedurile și ce urmează, imediat cum a bubuit presa mioritică despre reținerea lui Cojocaru și Damir, mai ales că nu prea la înghițit niciodată pe Cojocari.

Cum credeți, o fi uitat el că a semnat hârțoaga prin care a fost angajat Damir, sau nu putea și el să-și tragă o „foaie de deplasare” și să stea bine-merci peste hotare?

Sigur că putea, mai ales că era deja ieșit din țară și era să-i dea motiv lui Stoianoglo să se laude despre cum „în curând” îl va aduce acasă așa cum l-a adus pe Plahotniuc și pe Șor. Ups, am uitat, de când a venit la Procuratură, Stoianoglo a tras doar fâsuri despre aducerea lor.

Răileanu îi mai impută lui Pînzari faptul că Damir a trecut frontiera cu pașaportul pe care l-a primit în calitate de agent sub acoperire, dar și că ar fi prejudiciat statul cu o sumă de 100 000 de lei, adică cu 4 701,81 de euro.

Cu prima este clar, a făcut-o Damir, să și-o asume, chiar dacă în cazul lui, la câte păcate are în sertar, este o infracțiune demnă de un banc, dar nicidecum pentru o ditamai descoperire / operațiune a unei subdiviziuni  a PG care cică are menirea să combată criminalitatea statului. Să-i amintească cineva șefului de la PCCOCS, că lui Caramalac alias Bulgaru, în 2020, i s-au iertat toate păcatele anilor 90 ( tot în același an, procurorul în gestiunea căruia s-a aflat dosarul, pur întâmplător s-a pricopsit cu un apartament de aproape 100 000 în Federația Rusă, dintr-un salariu de 400 000 de lei ai săi și 400 lei ai soției). Tot în același an, Borman cunoscut în lumea mare pentru traficul internațional de droguri, șantaj și multe alte crime, cu ajutorul COVID-ului și reformaților alde Răileanu, a ieșit din pușcărie ca să stea la rendez-vous cu Platon. Ultimul zicea că s-au văzut pentru ca să-I întoarcă trei mere cu care îi rămase dator încă de la Penitenciarul Nr.13. Cineva zice că de fapt s-ar fi discutat despre țigările Ashima care se prăfuiau în stânga Nistrului. Nu, asta nu este criminalitate organizată, nici pe departe, ci mai mult un fel de „luptă a dețnuților politici”.

Dar na, cine să se ocupe cu asta, cine să caute? Procurorii de la PCCOCS sunt prinși cu altceva, rscolesc hîrtiile îngălbenite din 2019, care dacă era ceva serios și grav, după cum încearcă să scrie Gaitur în comunicatele dictate de Caracuian, cunoscând realitățile de pe Bîc, la sigur erau să dispară în circumstanțe suspecte.

Ce, sunteți cu memoria scurtă, ați uitat cum a ars o mașină de la BEM burdușită cu documente?

Răileanu m-a lăsat mască când a zis despre „prejudiciul statului”. Asta pe bune, e demnă de categoria „Wow”!

„Strigător la cer, nu o să-ți vină să crezi!”.

Pînzari, o perioadă scurtă a fost șef al Penitenciarelor, preluând dezastrul lăsat de fostul vice-ministru al MAI, Veaceslav Ceban (alias Bancomat) și verișorul său Peța Bîrcă, ambii fugari de ceva vreme. Această funcție a deținut-o până când a fost numit șef la Poliția Națională, din 2016 până în 2019, fiind cel mai „longeviv” șef al IGP, căci restul au fost niște aventurieri. O perioadă scurtă a fost și ministru al Apărării.

Deci, din toată activitatea sa, în special cea de la IGP, perioadă în care au fost implementate mai multe proiecte bănoase, printre care dotarea poliției naționale cu mașini, reparația capitală a izolatoarelor și inspectoratelor de poliție, sau proiectul cu bicicletele, de unde chiar s-ar fi putut pricopsi cu saci de bani, iar procurorași controversați alde Răilean, timp de doi ani nu au găsit nimic altceva decât această sumă de nici 5000 de euro.

Asta scoate în evidență două chestii. Or,Pînzari nu este chiar atât de „criminal” cum se zvonește în târg, or cineva de la PG nu a avut nevoie de nimic altceva decât de o chihiță pentru a le face pe plac interlopilor.

Alo, PG, un procuror PCCOCS, ridică anual un salariu de aproximativ 400 000 de lei, de 3 ori mai mult decât suma din dosarul lui Pînzari. Atunci când din cauza unui procuror, care insistă că laptele are culoarea neagră, alde Diana Ulinici, R.Moldova pierde un dosar la CEDO, oare nu e și asta o „delapidare a statului”?

Nu am văzut să fie tras la răspundere vreun procuror pentru incompetență. Și da, ce mai face Nicolae Chitoroagă, Igor Popa, dar Eduard Harunjen?

Nu demult, PCCOCS și MJ mi-au devenit datori cu câteva zeci de mii de lei, după ce am fost condamnat într-un dosar cusut cu ață albă, pentru șantaj, corupere activă, terorism, extremism, și hz ce dracu mai visa Bacalîm în tandem cu DOS-ul de pe vremea lui Recean.

Pînzari nu este primul șef al IGP, care după plecarea din funcție, s-a trezit cu dosar. Un alt fost șef al IGP, Ion Bodrug, pe care bunul său prieten, Dorin Recean, l-a ajutat să iasă la pensie înainte de termen, a avut chiar două dosare penale, trafic de arme și acte de corupție, dosare despre care Sotianoglo&Co au uitat să mai pomenească de ceva vreme.

Prejudiciu de 100 000 de lei, adică de aproape 5000 de euro. E de râs, chiar e de râs, mai ales știind că cei de la PCCOCS l-au scurs pe un fost lector, liderul unei grupări specializată în trafic de droguri de 50 000 de euro. Da, da, s-au jucat cu el, ba în arest la domiciliu, ba în izolator, ba confirmau, ba infirmau. S-au lăudat că au transmis dosarul în judecată, la scurt timp după ce l-am întrebat despre cum se face că cumetrii cumătrului său îi sunt avocații acestuia, ca de vreo  două luni omul să se afle din nou în arest la domiciliu.

„Măsurile preventive” și necesitate lor

„Măsurile preventive pot fi aplicate de către procuror, din oficiu ori la propunerea organului de urmărire penală, sau, după caz, de către instanța de judecată numai în cazurile în care există suficiente temeiuri rezonabile, susținute prin probe, de a presupune că bănuitul, învinuitul, inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanță, să exercite presiune asupra martorilor, să nimicească sau să deterioreze mijloacele de probă sau să împiedice într-un alt mod stabilirea adevărului în procesul penal, să săvîrşească alte infracțiuni ori că punerea în libertate a acestuia va cauza dezordine publică. De asemenea, ele pot fi aplicate de către instanță pentru asigurarea executării sentinței. Arestarea preventivă constituie o măsură excepțională și se dispune doar atunci când se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente pentru a înlătura riscurile care justifică aplicarea arestării”, asta zice legea.

În cazul lui Pînzari era necesar arestul, iar pe omul lui Borman, fostul polițist de frontieră, prins luna trecută la Sîngerei cu un microbuz burdușit cu țigări Ashima, de vreun million de lei, l-au lăsat liber și nici măcar dosar nu i-au pornit.

Răileanu, vrea să ne facă să credem că în cazul lui Pînzari se cerea o măsură excepțională ca să nu distrugă probele, să intimideze martorii, sau se ascundă de urmărirea penală, dar uită cum l-au lăsat la liberate pe Borman, ca peste o perioadă de timp, să ardă ca o torță la Ciocana mașina procurorului care a documentat gruparea.

Luând calcul faptul că așa zisa infracțiune demult nu mai este proaspătă, iar de când ar fi fost comisă, a avut timp berechet ca să șteargă orice urmă, luând calcul „prejudiciul”, actorii, raportând la alte cazuri mult mai grave, dar și la pretinsa „integritate” a lui Dimka, mi se creează că acest spectacol cu mascați este un absurd, o tâmpenie regizată de un scenarist calic juridic, sau mai mult un dosar cusut cu ață albă în interesul unor persoane setoase de răzbunare.

Nu m-ar mira că, după ce se va risipi acest dosar ca un castel de nisip, Dimulică, dacă va fi încă în funcție și la libertate, ar putea (depinde cât va achita Platon sau Borman), să-i pornească lui Pînzari dosare pentru omor intențonat, genocid și crime de război, comise în 1992 pe Nistru, iar pe post de martori va aduce rudele unor cazaci de la Tiraspol. Or, dacă va fi în criză de idei și lipsă de probe, i-aș recomanda să-i pornească un dosar penal pentru că l-a angajat pe cameramanul de la IGP, la Ministerul Apărării.

Și da, cei care-i zic „torționarul din 7 aprilie”, fără barem ca să știe că pretinsa victimă era doar unul dintre frații Stipuleac. Voi unde ați fost atunci? Am trecut prin „coridorul morții”, am dreptul moral să- zic asta. De ce nu o fac? Pentru că nu l-am văzut  acolo, așa cum nu i-am văzut pe mulți dintre cei care sar cu gura și-l ard pe rug pe ofițerul A.P.

Și da, azi s-a demonstrat încă o dată că reformații lui Stoianoglo de la PCCOCS sunt nimic altceva decât niște calici juridici, după ce magistrații au declarat nulă ordonanța procurorului PCCOCS, Vitalie Costișanu, în pornirea dosarului dosarului „Vento”, dar și ordonanța procurorului adjunct-interimar al PCCOCS, Aurel Ciocana din 02 martie, 2020. Costișanu a pornit dosarul penal în baza unui articol anulat de Curtea Constituțională în 2018.

Eh, și când îmi amintesc cum își dădeau limbi reformații alde Stoianoglo cu Caracuian, cu ajutorul comunicatelor ticluite de Mașuța Vieru ( care vine cu reacții și comunicate, dacă este vorba numai despre Platon sau amicii lui din PG), dar și  cele a lui Gaitur, mi se face milă de ei.

Judecătoria Ciocana i-a demonstrat lui Stoianoglo și Caracuian că și-au tras o cohortă de procurori calici juridic, dar nu reformați cum se laudă el prin interviurile sponsorizate de amicul său.

Hm, ce zice Dimka Răileanu, nu-i miroase aici a abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, delapidarea averii statului? Nu de alta, dar după așa greble, cineva va trebui să achite despăgubiri nu deloc ieftine.

Csf, Ncsf…Asta se întâmplă atunci când îl pui pe unul de la „combaterea torturii”, unde deloc nu a strălucit și zic asta din proprie experiență, să „combată crima organizată”.

Oare ce se mai aude cu dosarul „elicopterelor de la Criuleni” și „salamul de la Rogob”?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata