NordNews
Avem ce spune

VIDEO | 11 ani fără sârmă ghimpată la baștina lui Grigore Vieru

La 11 ani de la scoaterea sârmei ghimpate de pe malul Prutului, la hotarul dintre România și Moldova, nimic nu s-a schimbat. Cel puțin asta susțin oamenii din partea locului, care spun că sârma ghimpată era doar o formalitate. Chiar dacă gardul a dispărut, accesul pe malul Prutului este restricționat și monitorizat de Poliția de Frontieră.

„Nicio schimbare, nu se permite pe malul Prutului nici pescuitul, nici la scăldat. Peste tot trebuie permisiunea grănicerilor. Nu am simțit că s-a schimbat ceva radical. Nu e nimic spre bine, să fost ea sau să nu fost, e același lucru.”

„Nu cred că este o diferență pentru că oricum sunt niște restricții pe care lumea le respecta și în timp și după, cu atât mai mult că Poliția de Frontieră își face lucrul cum se cuvine.”

„Mai liberi, eram înconjurați de sârma ghimpată. Știți cum e, izvoarele, Prutul, acum oamenii se mai duc să se odihnească duminica, înainte era greu cu granița”, au declarat locuitorii satului Pererîta.

Acum 30 de ani, regretatul poet Grigore Vieru, născut în satul Pererâta, a făcut primul pas pentru a scoate hotarul dintre frați.

„Aveam o formidabilă idee a unui Pod de Flori între cele două maluri ale Prutului, despărțite și învrăjmite de amar de vreme”, a spus într-un interviu Grigore Vieru.

„Ne aflăm într-o zonă pitorească a satului Pererâta, cum se spune din popor: Zamca. În anul 1990 marele poet Vieru, alături de dânsul au fost și răposații Ion și Doina Aldea-Teodorovici, au desfășurat, cum îl numim Podul de Flori. Atunci, în 1990, pe o barcă au trecut peste Prut. S-a făcut o legătură frumoasă între Republica Moldova și Țara României. S-au depus multe flori, le-au dat drumul atunci pe râul Prut, curgeau numai lacrimi și flori”, a spus Veaceslav Ciutac, directorul Casei-Muzeu „Grigore Vieru”

Unirea hotarealor a avut loc abia peste două decenii. Pe nouă februarie 2010 a fost tăiat primul segment de sârmă ghimpată. Fostul prim-ministru al Republicii Molodva, Vlad Filat, a declarat faptul că înainte de a fi construite podurile, trebuia să fie dată jos sârma ghimpată dintre Noi și Noi.

„Nu poți să urmărești integrarea Europeană sau reunificarea unui neam având sârmă ghimpată între direcția în care mergi. Sigur că sârma ghimpată a fost scoasă pentru că așa a fost firesc, era necesar. Dincolo de această acțiune, care nu a fost doar simbolică, urma să se întâmple multe lucruri în acești 11 ani. Unele le-am realizat, altele, din păcate, urmează să le realizăm. Aici mă refer la asocierea cu Uniunea europeană, libera circulație în spațiul european al cetățenilor moldoveni, uin acord de liber schimb sub aspect economic”, a declarat Vlad Filat, președintele PLDM.

Gardul de sârmă ghimpată avea o lungime de 360 de km și a fost instalat pe malul Prutului de către sovietici în 1940, după ce Basarabia a fost cedată Rusiei.

 

 

 

1 Comentariu
  1. […] La 11 ani de la scoaterea sârmei ghimpate de pe malul Prutului, la hotarul dintre România și Moldova, nimic nu s-a schimbat. Cel puțin asta susțin oamenii din partea locului, care spun că sârma ghimpată era doar o formalitate. Chiar dacă gardul a dispărut, accesul pe malul Prutului este restricționat și monitorizat de Poliția de Frontieră, transmite SafeNews.md cu referire la nordnews.md. […]

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata