Anul trecut, numărul locuitorilor din Bălți a scăzut cu 2200 de persoane care au ales să-și creeze viitorul într-o altă localitate sau chiar altă țară. Astfel, în prezent, populația municipiului numără 98 de mii de locuitori. Pentru a vedea care sunt motivele exacte care-i determină pe oameni să plece și pentru a întreprinde ulterior careva acțiuni, în Bălți a fost lansat un exercițiu de măsurare a indicatorilor de Guvernanță a Migrației la nivel local și a Matricei Mobilității Umane.
„În general, la moment, două comunități din Moldova au dat curs invitației noastre. Este vorba de Bălți și Cahul. Sunt municipiile care au prezentat interes față de propunerea noastră și sunt municipii cu un potențial de creștere, cu interes de a-și ajuta cetățenii, rezidenții, să-și dezvolte oportunitățile, să profite de ele. Aceste municipii au dat dovadă de inițiativă la capitolul inovație”, a declarat Ghenadie Crețu, coordonator Program Migrație și Dezvoltare, OIM Moldova.
În cadrul proiectului va fi realizat un sondaj cu participarea ONG-urilor din oraș pentru a afla care sunt cele mai mari probleme ale cetățenilor, iar raportul final va fi prezentat peste două luni.
„Săptămâna aceasta voi face interviuri cu actorii locali, cu ONG-uri, cu persoane din autoritatea locală, pentru a verifica noile informații ce le obțin din informarea de birou și pentru a afla noi informații”, a spus Erno Buzas, expert The Economist Impact.
Proiectul a fost posibil grație Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM). Autoritățile locale speră că sondajele vor fi un bun ghid pentru acțiunile de mai departe.
„Vor fi examinate cum sunt acordate serviciile de sănătate, educație, interacțiunea între servicii, societatea civilă, diferite proiecte. Și ne așteptăm la un raport unde vor fi evidențiate problemele primordiale care trebuie hotărâte, care servicii necesită să fie reorganizate și ce trebuie să întreprindem. Autoritatea publică locală vrea să întreprindă careva acțiuni, să le fie bine locuitorilor din municipiul Bălți și să se întoarcă cei care au plecat”, a precizat Irina Serdiuc, Secretara Consiliului Municipal Bălți.
Scopul proiectului este de a încuraja tinerii să rămână acasă, oferindu-le un loc de muncă bine plătit, condiții decente de trai și un viitor prosper.
„Organizația pentru care lucrez împreună cu autoritățile elaborăm programe care le-ar oferi stimulente, ca după absolvire să rămână aici, fie pentru a le oferi posibilitatea de mobilitate, dacă locuiesc în sat, să poată veni să lucreze la Bălți și să le fie acoperite măcar parțial costurile de deplasare. La fel, programe care ar stimula și i-ar încuraja să învețe, să-și ridice nivelul de calificare pentru că de asta depinde găsirea unui loc de muncă. De asemenea, există programe pe care le promovăm pentru ai ajuta să devină antreprenori”, a adăugat Ghenadie Crețu, coordonator Program Migrație și Dezvoltare, OIM Moldova.
O prioritatea a proiectului este și încadrarea în societate și în câmpul muncii a ucrainenilor care și-au găsit refugiu la Bălți.
„Cea mai mare problemă a refugiaților este cea psihologică. Aceștia nu erau pregătiți psihologic. Nimeni nu este pregătit de un război. Ajunși aici se ciocnesc în primul rând cu problema lipsei de informare, cu căutarea acestei informații, iar mai apoi cu probleme de rutină, medicina, înscrierea copiilor la școală, problema obținerii unor venituri. Mulțumim organizațiilor care ne ajută până în momentul în care persoana încă nu s-a realizat sau nu și-a găsit un loc de muncă”, a conchis Natalia Colenova, reprezentanta grupului de inițiativă a refugiaților din mun. Bălți.
Potrivit Centrului de Cercetări Demografice, fiecare al patrulea tânăr din Bălți vrea să emigreze în următorii trei ani.
