NordNews
Avem ce spune

VIDEO | Cei mai buni meșteri populari s-au întrecut la festivalul-concurs „Port cu drag ia de-acasă” de la Sîngerei. Cu ce premii bănești s-au ales câștigătorii

Cei mai buni meșteri populari s-au întrecut astăzi la festivalul-concurs „Port cu drag ia de-acasă”, organizat în premieră la Sîngerei. Zeci de oameni au îmbrăcat ii și au promovat tradițiile naționale. Evenimentul a fost însoțit de un concert susţinut de artiştii Casei Raionale de Cultură Nicolae Iorga”.


Meșterii s-au ales nu doar cu diplome și aprecieri, dar și cu premii bănești. Meșterița populară Maria Grosu din comuna Chișcăreni a obținut premiul mare în valoare de 5.000 de lei.

„Toate iile sunt confecționate cu multă dragoste. Dacă nu este dragoste, nu iese. Brodez de mică. Confecționez ii pe pânză naturală. Simbolizează frumusețea omului. La mânecuțele merge neapărat altiță, aici e în creț se numește, aici râulețe. Râulețele pot fi drepte și pot fi oblice”, povestește Maria Grosu.

De la 1.000 până la 2.500 de lei. Atât costă iile create de Maria Grosu la care muncește cu multă atenție și migală.

„Brodez cu mâna, absolut tot cu mâna. E un lucru foarte migălos. Uitați-vă, cât de mărunt. Aici dacă un pătrățel ai greșit, trebuie să descoși, că nu-ți iese modelașul. Modelașele pot fi diferite. În formă geometrică, floral”, adaugă meșterița populară.

Premiul I de 3.000 de lei a fost obținut de reprezentanții liceului „Dmitrie Cantemir”, iar locul II a fost câștigat de Vera Rusu din Heciul Vechi. Meșterița confecționează pălării și coșuri din fibre vegetale, care întregesc costumul popular.

„Am venit la acest festival pentru a prezenta o ie deosebită, o ie confecționată de străbunica prin anul 1948. Astăzi puține ii sunt păstrate de pe atunci și mă bucură faptul că anume s-a găsit așa cămașă, mai corect zis, o cămașă, în lada de zestre în comuna Alexandreni”, spune Vera Rusu.

Și mama renumitului regizor Petru Hadârcă este pasionată de arta populară, în special de broderii.

„Eu cos ii de vreo 20 de ani. Am ajuns să cos ii cu mărgele. Această ie am făcut-o într-o lună. Când am început să cos, aveam patru perechi de ochelari și cu încetul eu am ajuns să cos fără ochelari?”, povestește Nina Hadârcă, meșteriță populară.

Raisa Spînu din comuna Chișcăreni a activat ca profesoară de Educație Tehnologică și împreună cu elevele sale au brodat 55 de ii. Practică acest meșteșug de peste 20 de ani.

„Eu o fac din plăcere, nu din necesitate. Din marea dorință de a păstra tradițiile populare. Această ie, în care mă vedeți, am brodat-o cu doi ani în urmă, timp de un an de zile aproape. Marginile ei sunt garnisite cu dantelă la mânecă și la gât. Aceasta este o altă ie. Am ales alte culori, pentru persoane mai tinere. Avem găurică dublă, avem punctul de cheiță”, povestește Raisa Spînu, meșteriță populară.

„Sper să nu fie prima și ultima ediție, sper să aibă o continuitate. Am hotărât să participăm la acest festival, ca să arătăm și noi copiilor noștri, fiindcă noi am participat împreună chiar cu fetița noastră și să arătăm ceva frumos”, spune Alina Tabarcea, medic pediatru la Spitalul Raional Sîngerei.

„Ie este o frumusețe pentru naționalitatea noastră, a moldovanului. Eu știu că bunelul avea tot așa o ie, dar dintr-aceea care îl mânca la spate, era brodată așa aici. Ei, dar la noi acum sunt mai moderne, ne fac mai frumoși”, spune Constantin Cosciug, membru ansamblului „Moștenitorii”.

Și echipa Spitalului Raional Sîngerei a câștigat premiul al II-lea, în valoare de 2.000 de lei, pe care îl va dona lui Avenir Dumitrașcu, un băiețel de șapte ani, care are nevoie de un implant auditiv.

„El dorește să audă glasul blând al mamei, să audă vocea zglobie a surorii și să audă dangătul clopotului pe care fratele mare îl bate la biserică. Astăzi am sensibilizat o mulțime de oameni care au venit, pur și simplu, cu donații, așa cum au putut ei, să fie modeste, dar din tot sufletul”, spune Steluța Cuțu, învățătoarea la Liceul Teoretic „Olimp” din Sîngerei.

Pentru că participanții sunt foarte talentați, juriul a trebuit să ofere mai multe premii.

„Astăzi noi am apreciat pe cei care au cunoscut ce este o ie națională, ce poartă ei, de fapt, care sunt elementele care sunt brodate pe această ie și ce simbolizează ele. Și, evident, s-au apreciat iile care sunt brodate manual”, spune Lidia Bîrsanu, creatoarea costumelor naționale și membra juriului.

„Îi cu migală. Foarte greu se coasă iile. Dar când coși o floricică din asta și când te uiți, cât e de frumoasă, te bucuri. Că „ia uitați ce mâini am eu și ține”. Dacă o păstrezi și sute de ani o să țină. Ea reprezintă râurile, ea reprezintă soarele, ea reprezintă – roșu – bogăția, pământul”, spune Ana Vulpe, meșteriță populară și membra juriului.

„Port ie cu mândrie. Eu port un port din Maramureș. Este un cloc din Maramureș, o ploscă cu țuică din Bihor. Lucian Blaga spunea că veșnicia s-a născut la sat. Este foarte frumos să ne aducem aminte de tradiții, de doina noastră, de costumul popular, de ia românească”, susține Oleg Cernei, consilier raional și președintele juriului de acordare a premiului mare pentru ia națională.

Evenimentul a fost organizat sub patronatul Președintelui raionului Sîngerei, Grigore Corcodel.

„Este o promovare a tradiției noastre, a obiceiului nostru și eu cu drag întotdeauna o să fiu alături de cei care susțin aceste valori. Este o ie care a urcat pe scenele mondiale și naționale, este ia maiestrului Nicolae Glib. O port cu drag. Prin asemenea festivaluri, prin asemenea concursuri noi putem să identificăm valorile noastre care au fost lăsate de la bunicii, de la strămoșii noștri”, afirmă Grigore Corcodel.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

"
"