NordNews
Avem ce spune

VIDEO | Discriminați pentru iubire. Povestea unui tânăr gay din Bălți

Probabil, nu o dată ați auzit despre lesbiene, gay şi persoanele bisexuale şi transgender. Sunt persoanele din comunitatea LGBT+, care de cele mai multe ori sunt nevoite să ducă o viață dublă, din cauza prejudecăților care persistă în societate. Deseori, acești oameni nu sunt acceptați nici de părinți, rude sau prieteni. Grav este că unii dintre ei sunt agresați, amenințați și puși la perete de cei care ar trebui să-i apere.


Comunitatea LGBT este un grup de oameni uniți prin faptul că orientarea lor sexuală și/sau expresia de gen nu se încadrează în modelul heteronormativității lumii.

Mihaela activează în cadrul unei organizații pentru protecția mediului. Este vegană, face parte din comunitatea LGBT și locuiește la Chișinău.  Tânăra are 23 de ani și spune că iubește oamenii indiferent de gen.

„Sunt o fire creativă, iubesc muzica și sunt bisexuală. Cumva știam mereu, simțeam mereu, că-mi plac oamenii. Și nu era important pentru mine, dacă era fată sau băiat, sau orice altă identitate la mijloc”, spune tânăra.

Mihaela spune că societatea devine tot mai înțelegătoare. Recent, a fost plăcut surprinsă să fie ușor acceptată de mătușa sa.

„Chiar recent am avut un coming-out către mătușa mea. Mă rog, a fost cumva public. Dar am discutat după asta despre ce simt eu față de alte persoane și mi s-a părut foarte frumos că m-a ascultat și m-a înțeles de unde vin și nu a venit cu niciun soi de ură sau discriminare la adresa mea”, povestește Mihaela.

Dar nu toți sunt înțelegători de la bun început.

„A fost totuși puțin mai altfel cu mama. A durat ceva timp până a înțeles și m-a acceptat și mi-a dăruit de atunci doar dragoste și susținere. Și asta mi se pare super minunat. Pot să mă numesc o norocoasă”, susține tânăra.

Discriminarea se naște și din lipsa de comunicare, spune Mihaela.

„Dar au fost, desigur, comentarii răutăcioase, cănd vine vorba de sexualitatea mea și uneori întâmpin abordări chiar deloc etice. Stereotipuri total toxice. Atâta timp, cât explicăm ce suntem și cum simțim, dispare și răutatea asta”, spune ea.

Tânăra crede că lucrurile se vor schimba, dar mai e mult până atunci.

„Dar să ne punem întrebarea, totuși, prin ce starea noastră de a fi este rea? Prin ce este mai rea, decât starea celuilalt? Nu suntem persoane periculoase. Ia timp, dar văd, totuși, pași spre toleranță și acceptare. Vreo 20-25 de ani și o să fim într-un loc mai bun”, susține tânăra.

În opinia Mihaelei, comunitatea religioasă nu înțelege conceptele cele mai mari ale religiei în sine și ce propovăduiește de fapt.

„Dacă este vorba de iubire necondiționată, toleranță și acceptare, ceea ce se scrie, probabil, în toate cărțile religioase, atunci cum se ajunge la răutate? Și îmi pare un pic trist, că persoanele din comunitatea religioasă iau unele cuvinte din textele sacre scrise literalmente și nu le trec prin filtrul rațiunii și moralității și filtrul realității de astăzi”, spune aceasta.

Mihaela se bucură de susținerea prietenilor, care nu au lăsat-o în momentele, în care se simțea marginalizată.

„Aceiași oameni, pur și simplu, au o altă orientare sexuală, atât. Și asta nu trebuie să sperie pe cineva sau să alarmeze. Sunt aceiași oameni ca și noi. Eu susțin comunitatea LGBT și nu cred că e ceva rău în asta”, spune Taisia, prietena Mihaelei.

Dar nu toți oamenii gândesc la fel ca Taisia.

„Acest fenomen este artificial, în acel sens, că el nu e susținut nicicum de natura, de Dumnezeu. Dacă Dumnezeu a creat bărbatul și femeia. Dacă ei sunt diferiți, trebuie să fie diferiți. Atât pe dinafară, cât și pe exterior”, susține un bărbat.

Bărbat: Cel mai probabil, totuși, contra.

Reporteră: De ce?

Bărbat: Nu știu, probabil sunt așa educat. Așa cultură e la noi oarecum.

Totodată, mulți locuitori ai capitalei cred că toți cetățenii Republicii Moldova ar trebui să aibă dreptul la fericire, dragoste, familie și legalizarea relațiilor.

„Eu sunt personal pentru legalizarea aceasta. Trebuie să înceapă schimbarea asta de la noi. Trebuie să ne respectăm noi pe noi înșine. Și după aceea să respectăm unul pe altul. Și astfel vom învinge boala asta de a nu ne respecta.”

„De ce nu? Fiecare răspunde pentru propria persoană, în funcție de necesități. E o normă.”

„Dacă cineva e fericit, de ce să nu-i permitem să fie fericit?”

„Personal, nu am nimic impotriva persoanelor care manifestă o dragoste față de oameni de același sex.”

Bărbat: Să fie sănătoși!

Reporteră: Nu sunteți împotriva?

Bărbat: Nu, nu.

„Suntem neutri, da.”

„Fiecare cu părerea lui, cu viața lui, știți cum e”, spun oamenii.

Alex are 19 ani și locuiește în Bălți. A înțeles că este gay încă de mic. Tânărul spune că este nevoit să ducă o viață dublă pentru că mama sa, care este religioasă, nu ar accepta orientarea sexuală a fiului său.

„Eu foarte des am vorbit cu ea pe tema comunității LGBT, despre faptul că astfel de oameni există și că ei au o foarte mare nevoie de susținerea societății, ca ei să se poată deschidă față de toți și să trăiască în liniște și pace, însă mama mea încă nu a acceptat asta. Mama mea spune că astfel de oameni da, există, într-adevăr, însă sunt bolnavi și trebuie să fie tratați de această boală, că nu au voință să se schimbe”, spune Alex, numele căruia este modificat, pentru siguranța lui.

Alex crede că părinții ar trebui să fie primii care să te accepte.

„Uneori am impresia ca mama mi-e străină. Mi-aș dori foarte mult ca ea să studieze acest subiect mai aprofundat și să înțeleagă punctul meu de vedere. În asemenea momente, mi se face frică uneori de la spusele ei. Mereu îmi vine să-i schimb convingerea, să-i spun: „Mama, privește, doar sunt eu! De ce anume tu te porți așa cu mine?”. Cred că ea s-ar speria și ar încerca să facă totul ca să mă schimbe”, mărturisește tânărul.

Tânărul a avut nevoie de câțiva ani pentru a se accepta și a vorbi despre orientarea sa sexuală.

„Sunt gay. Am realizat, care este orientarea mea sexuală, pe la 9-10 ani. Am crezut că m-am îndrăgostit de un băiat, pentru că mereu îmi doream să-l protejez. Dar, mai exact, am recunoscut sincer că sunt gay mie și societății, în care mă aflu, când am împlinit 18 ani, când am devenit adult. Asta a devenit cumva o eliberare pentru mine însumi, parcă m-am eliberat de ceea ce mă încătușa”, spune Alex.

Prietenii lui Alex îl acceptă așa cum este.

„Din cauza fricii față de sine sau față de societate, până acum nu m-am deschis față de nimeni, în afară de prietenii cei mai apropiați. Nimeni din familia mea nu știe despre asta, pentru că nu mă simt suficient de în siguranță, încât să mă deschid față de ei. Momentan, încerc să-mi organizez viața în așa fel, ca să fiu independent, și atunci, posibil, mă voi deschide față de o lume întreagă”, susține tânărul.

La început i-a fost foarte greu, mai ales atunci când era luat în derâdere de către cei din jur.

„Transformau stereotipurile obișnuite în glume, pe care ei le considerau inofensive, dar ele mi s-au părut foarte crude. De aceea am avut o frică față de mine și o oarecare repulsie. Eu mereu m-am străduit să alung gândurile despre viitorul meu, despre preferințele mele și m-am străduit mereu să curtez fetele”, recunoaște Alex.

Alex a încercat să se opună propriei naturi, dar nu a reușit.

„Când m-am întâlnit cu fete, eu niciodată nu am simțit nimic, nicio apropiere. Pur și simplu, au fost niște stereotipuri impuse de societate, că trebuie să avem grijă de domnișoare și că trebuie mereu să avem relații cu fete, căci este corect, este o normă. Dar eu mereu am simțit un gol”, mărturisește tânărul.

Tânărul recunoaște că încă nu a avut o relație de dragoste și nici o experiență sexuală.

„Nu mă aflu într-o relație acum și asta, probabil, e o problemă din trecut, pentru că tot ce îmi era impus de societate, a fost de neînțeles pentru mine. Și în momentul de față nu înțeleg ce înseamnă o relație. Experiență sexuală nu am avut încă nici cu sexul opus, nici cu persoane de același sex”, spune Alex.

Alex se pregătește cu grijă de prima experiență sexuală. S-a informat despre metodele de contracepție și protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală.

„Am studiat tot ce e legat de metode de contracepție și de protejare a corpului meu și a sănătății mele și, în mod sigur, când va apărea acel moment, o experiență sexuală, cred că, desigur, voi folosi metode de protecție”, susține băiatul.

În Bălți nu există cluburi pentru comunitatea LGBT, așa că majoritatea tinerilor fac cunoștință online.

„În Bălți am prieteni și cunoștințe care susțin comunitatea LGBT și care fac parte din comunitatea LGBT și sunt foarte mulți. Noi avem o gândire fără stereotipuri și suntem deschiși față de oameni noi, față de noi descoperiri și ne susținem reciproc”, spune Alex.

Alex visează la o familie și o viață fericită, însă, nu în Republica Moldova.

„Trebuie să se legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex, căci noi existăm și suntem locuitorii acestui pământ ca și toți ceilalți. Nu știu dacă o să pot să-mi formez o familie aici, o relație cu partenerul meu. De aceea, da, planific să plec în străinătate”, afirmă el.

Tânărul spune că, din cauza că religia nu acceptă relațiile între persoanele de același gen, a fost nevoit să devină ateu.

„Eu am fost creștin și familia mea mereu a fost una religioasă, mă învăța legile religioase, regulile. A apărut o homofobie și mai mare față de sine. Acum sunt ateu. Și cred că asta e urmarea a ceea ce a fost în trecut, din cauza multor situații, care au fost, și a contradicțiilor cu religia. Dacă Dumnezeu simbolizează dragostea, el neapărat ne-ar primi așa cum suntem”, spune băiatul.

Datele ultimului sondaj sociologic „Fenomenul discriminării în Republica Moldova: percepţia cetăţeanului”, realizat de Institutul de Politici Publice în octombrie 2014, arată că majoritatea dintre cei chestionați nu ar accepta ca oamenii din diverse grupuri să facă parte din familia lor, să le fie prieteni sau să locuiască cu ei în aceeași localitate, iar cei din comunitatea LGBT se află pe penultimul loc, după ei fiind doar consumatorii de droguri.

Participanții la sondaj afirmă că valorile precum dreptate, respect, egalitate, libertate, toleranță au o importanță majoră pentru ei. Totodată, ei spun că țara noastră are multe probleme, printre care și discriminarea, iar instituțiile și persoanele care discriminează ar trebui sancționate, consideră 78,3% dintre intervievați.

Orice persoană non-normativă din punct de vedere sexual, de identitate sau practică este considerată parte a comunității LGBT+ și orice persoană considerată de norma socială ca „ciudată”, „în afara normei” sau „atipică”. Identitatea de gen este separată de orientarea sexuală sau romantică. Mar Munteanu este persoana non-binară și bisexuală.

„Eu o bună parte din viața mea am crezut că sunt heterosexuală. Pe la 19 ani deja am început să-mi pun întrebări. Și mi-am spus că „nu, nu, nu, eu nu am de gând să mă bag în chestia asta foarte strașnică”. Ca, după undeva peste un an, să spun „da, asta sunt eu”.”, recunoaște tânăra.

Mar povestește că mulți oameni, observându-i felul de a fi, încep să o ia la întrebări.

„Am prieteni, am cunoscuți care știu că sunt bisexuală, că sunt non-binară. Cumva, dacă lucrurile nu sunt clare sau dacă oamenii nu sunt de acord, totul se rezolvă prin comunicare, prin a înțelege, prin a observa. Pentru mine „non-binar” înseamnă, de fapt, combinația dintre energiile feminine și masculine”, spune ea.

Și Mar are o mamă religioasă, care merge la biserică în fiecare zi. Evident că îi vine greu să-și înțeleagă copilul. E nevoie de timp, informare și multă, multă dragoste, spune Mar.

„Și eu, cumva, observ din culise felul cum o persoană religioasă are luptele acestea sau gândurile astea, că, pe de o partea, asta nu e ok, așa spune biserica, pe de altă parte, este copilul tău. Pentru că eu am făcut coming-out-ul mamei mele. Ea știe totul despre mine. Observ procesul acesta al mamei, în care a primit o informație în trecut și acum ea, încet, încet, încearcă să deschidă cutiuța aia în cap și să primească alte informații și să le proceseze”, povestește tânăra.

Mar visează și ea la o viață de familie.

„Eu aș vrea să am o familie. Nu am planuri cine o să fie partenerul, partenera mea. Nu am planuri dacă eu o să nasc sau o să adopt”, spune ea.

Mar face parte din echipa Queer Voices – festivalul de film documentar, care abordează subiecte legate de comunitatea LGBT+.

Queer – termen folosit pentru a denumi orice comportament care nu corespunde modelului patriarhal de conduită și identitate.

„Despre LGBT poți să faci multe filme. Atât de multe subiecte! Moldova este „Hollywood al documentarelor”, pentru că aici atât de multe probleme sunt și despre atâtea poți vorbi! Deci, dacă căutați material, veniți în Moldova!”, râde Mar.

Să nu punem totul la suflet, ci să încercăm să tratăm cu umor unele momente din viața noastră, spune Mar.

„Mesajul meu către tineri, tinere și orice persoană, care e într-un loc, în care se luptă, unde sunt atacați la figurat sau la propriu, luați asta ca pe o joacă, pentru că uneori e fain să te detașezi puțin din poziția asta de luptător și să fii mai mult, așa, un dansator, care se joacă cu toate elementele care se întâmplă în viața lui sau ei”, recomandă tânăra.

Centrul de informații „GENDERDOC-M” are misiunea de a apăra și promova drepturile membrilor comunității LGBT din Republica Moldova. Angelica Frolova, coordonatoarea Programului Lobby și Advocacy, spune că la serviciile centrului „GENDERDOC-M” apelează zeci de mii de persoane în fiecare an.

„Statul nostru nu vrea în niciun fel să educe societatea, pentru că nu o face nici în școală, nici chiar în universități. Și de aia, evident, atunci când tu ești într-o societate, care are o atitudine negativă față de tine, tu ai de suferit”, spune membra Centrului de informații „GENDERDOC-M”.

Angelica Frolov povestește că din cauza discriminării și a atitudinii ostile ale societății, se întâmplă ca cei care, de fapt, trebuie să ne apere, uneori, se transformă în agresori.

„Se întâmpla, când polițiștii de patrulare, știind unde sunt locurile în care se întâlnesc bărbații gay, mergeau încolo și îi șantajau. Deci, le luau pașapoartele și le spuneau: „Îmi dai 100 de lei și poți sta mai departe. Dacă nu, iată, am adresa ta și o să mergem să le spunem alor tăi cu ce te ocupi aici”.”, povestește Angelica Frolov.

Angelica Frolov mai spune că discriminarea duce la suicid, iar astfel de cazuri chiar au avut loc.

„Și am avut un caz, când un tânăr atât de mult s-a speriat, că mama lui va afla, încât a venit acasă, i-a scris mamei o scrisorică „Mama, eu sunt gay. Iartă-mă! Dar vreau s-o afli de la mine” și s-a strangulat. Și sunt cazuri de suicid, în care noi nici nu știm, că omul și-a pus capăt vieții, pentru că este gay”, spune membra centrului.

Conform sondajului sociologic din 2014, 56% dintre respondenți consideră că discriminarea a sporit, în primul rând, din cauza diferenței dintre săraci și bogați și doar 16% dintre ei cred că acest lucru se întâmplă pentru că oamenii nu sunt educați în spiritul acceptării diversității. Oamenii, în mare parte, asociau persoanele LGBT cu mai multe cuvinte jignitoare și discriminatorii.

Deseori, „ce-o să zică lumea” este mai important, decât propriul copil, spune Angelica Frolov.

„Sunt cazuri, când oamenii sunt uciși, pentru că sunt gay. Deci aici, într-adevăr, mai mult bărbații au de suferit. Și rudele insistă să nu se afle, poliția să nu răspândească și să nu spună nimănui că el a fost ucis, pentru că este homosexual. Pentru că rudele se rușinează. De aceea să ai statistici este foarte greu, pentru că, chiar și după moarte, omul este lipsit de dreptul la identitatea lui”, mărturisește coordonatoarea Programului Lobby și Advocacy.

În timp ce în multe țări ale lumii căsătoriile între persoane de același sex sunt legalizate, în Republica Moldova acest lucru nu s-a întâmplat.

„Asta nu este un moft. Acestea sunt niște chestii pur legale. Pentru că noi, persoanele LGBT, cumpărăm bunuri împreună, noi avem uneori copii comuni, noi avem uneori vacanțe comune cu copiii, și oricine dintre părinți poate ar vrea să scoată copilul peste hotare. Noi avem căsătorii între persoane de diferite cetățenii. Și atunci, dacă iubitul sau iubita ta are o cetățenie străină, nu are niciun motiv să stea în Republica Moldova”, susține Angelica Frolov.

Multe cupluri, dintre cele care se formează, în timp se destramă. Și aici iar apar probleme.

„Noi divorțăm. Și atunci când noi divorțăm, deseori noi nu divorțăm cu bine. Noi divorțăm cu probleme, ca și multe alte persoane heterosexuale, pentru că este un proces destul de dureros. Și atunci statul ar trebui să fie cel, care ne ajută să împărțim bunurile procurate, la divorț. Să ne ajute să stabilim care ar fi pensia alimentară, dacă avem copii comuni. Statul nu se implică. El refuză să înțeleagă și să accepte că noi avem familii. Și noi plătim impozite, la fel ca și alți cetățeni, și nu avem dreptul, până la urma, să ne folosim de aceleași drepturi”, afirmă membra Centrului de informații „GENDERDOC-M”.

Statul trebuie să participe la educarea societății, consideră Angelica Frolov.

„Statul are obligația, pentru care plătim impozite, de a educa, de a informa și statul nu vrea să o facă. Situația nu se va schimba, până nu se va apuca Ministerul Învățământului de această problemă, Ministerul Justiției, având legi foarte clare pentru toți cetățenii”, spune ea.

Organizația „GENDERDOC-M” a fost fondată în anul 1998, după trei ani de la dezincriminarea homosexualității în Republica Moldova, spune Anastasia Danilova, directoarea executivă a Centrului de Informații.

„Această perioadă, desigur, este foarte scurtă, pentru a trecere de la incriminare la organizația care va apăra drepturile persoanelor LGBT. Noi suntem anume acea organizație care lucrează în mod direct cu persoane LGBT, le oferă suport, le oferă diverse informații, organizează pentru ei evenimente, lucrează cu cercul apropiat al persoanelor LGBT. Și, desigur, unul dintre scopurile noastre principale este să schimbăm situația legislativă pentru persoanele LGBT din Republica Moldova”, susține Anastasia Danilova.

Mulți dintre politicieni alimentează ura și heterosexismul oamenilor, susține Anastasia Danilova.

„E ceva mai multă libertate, mai multe posibilități, mai puțină violență. Dar până acum auzim discursurile homofobe și transfobe în timpul campaniilor electorale, care se folosesc ca argumente pentru manipularea opiniei publice. Foarte mult subiectul se aduce în prim plan, se dezbate și se folosește în jocuri murdare în lupta pentru putere”, spune directoarea executivă a Centrului de Informații „GENDERDOC-M”.

Atitudinea oamenilor față de persoanele din comunitatea LGBT+ diferă de la o localitate la alta.

„Noi înțelegem foarte bine că viața persoanei LGBT în Chișinău și viața persoanei LGBT, de exemplu, în Bălți sau în orice altă regiune din Moldova, diferă foarte mult. Cu cât mai departe de centru, cu atât mai greu”, recunoaște Anastasia Danilova.

Coordonatoarea Programului Dezvoltarea Comunităţii LGBT din cadrul Centrului de informații „GENDERDOC-M”, Paula Cerescu, a mărturisit că în ultimul an a crescut numărul cazurilor de violență în familie. Printre cei care au cerut ajutor în acest sens au fost și persoane din comunitatea LGBT.

„Pot apela și la serviciile din cadrul Programului sănătăţii. Asta e o testare la HIV gratuită și la alte boli cu transmitere sexuală. Pot veni și după consultații psihologice și juridice. Totul este gratuit. Nu ne este mereu ușor să ajungem în alte regiuni, dar ieșim în regiuni prin organizațiile partenere. De asemenea, dacă apare o situație de urgență, noi acoperim oamenilor costurile de transport, ca ei să poată ajunge la noi”, spune membra Centrului de informații „GENDERDOC-M”.

Educația sexuală joacă și ea un rol important în combaterea stereotipurilor, spune Paula Cerescu.

„Cum arată ultima noastră cercetare, foarte mulți oameni afirmă că ei nu cunosc nicio persoană LGBT și asta, desigur, este greșit. În realitate, oamenii, pur și simplu, se tem să povestească despre orientarea lor sexuală sau identitatea de gen”, adaugă Paula Cerescu.

Anna Provozin a creat o expoziție de ilustrații tematice cu titlul „Dacă nu vezi asta, nu înseamnă că nu există” dedicată familiilor queer, care există și în Moldova.

„Persoanele LGBT, la fel ca ceilalți, iubesc să călătorească împreună, să gătească împreună, să petreacă timpul cu copilul său ori, pur și simplu, să se uite la stele. Scopul expoziției este să spulbere mitul că sunt oameni cu totul diferiți. Nu, în realitate noi toți ne asemănăm”, spune Anna Provozin, ilustratoare și activistă civică.

Și la Bălți există un centru unde tinerii, inclusiv cei din comunitatea LGBT+, se pot adresa după ajutor, consiliere psihologică și servicii medicale. Lina Vrabii, șefa centrului „ATIS”, spune că problemele tinerilor sunt aproape aceleași, indiferent de orientarea lor sexuală.

„Persoanele LGBT pot să vină mai deseori cu adresări către asistența psihologică, pot să fie probleme legate de relațiile interpersonale, pot să fie probleme legate de stările de stres, acum e perioada de Covid. De Covid se îmbolnăvesc și se vindecă, la fel, exact toți, inclusiv și persoanele LGBT. Chiar vreau să transmit mesajul, că nu este nicio diferență, deloc”, afirmă Lina Vrabii.

Conform sondajului din 2014, aproape 60% dintre cei chestionați erau convinși că relațiile homosexuale trebuie pedepsite și aproape 40% dintre ei asociau comunitatea LGBT cu pedofilia. 83% dintre participanții la sondaj au fost de părere că persoane LGBT trebuie pedepsite prin interzicerea unor drepturi, 55% credeau că aceste persoane trebuie să fie amendate, iar 42,2% dintre ei ar fi în stare să le pedepsească cu închisoare.

 

„Deseori persoane din comunitatea LGBT întâlnesc situații de violență, de discriminare, în primul rând, în familie. Uneori sunt și situații de stigmă și discriminare și între semeni, dar mai rar”, spune șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „ATIS”.

Lina Vrabii spune că a avut cazuri în care a trebuit să ceară ajutorul celor de la „GENDERDOC-M”.

„Doi băieți gay, care au fost urmăriți de anumite găști, să zic eu, de băieți și au fost hărțuiți. Și după aceea s-au adresat la noi, inclusiv după asistența și medicală, și psihologică. A fost și dosar, a fost și judecata. Mi se pare că a fost o pedeapsă administativă, erau minori și mi se pare că parinții au achitat în cazul acesta”, povestește șefa Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „ATIS”.

Mulți locuitori ai orașului Bălți continuă să aibă o atitudine negativă față de persoanele din comunitatea LGBT.

„E treaba lor, secretul lor și despre asta nimeni nu trebuie să știe și nu trebuie să afișeze asta în public”, spune o femeie.

Bărbat: Toți oamenii ar trebui să fie tratați cum trebuie. Aceia nu-s oameni.

Reporteră: Dar cine sunt?

Bărbat: Aceia sunt… Eu nu-i socot de oameni.

„Nici nu am întâlnit persoane de genul acesta. Și nici nu cred că este real asta. Adică, am auzit că sunt în combinație. Dar nu am idee cum poate să fie posibil. Adică, pentru mine e ceva nou și n-aș accepta-o, parcă.”

„Am o atitudine negativă față de asta. Nu știu, nu înțeleg dragostea asta. Îmi cer scuze, nu înțeleg dragostea.”

„Eu sunt pentru relații tradiționale. Respect părerea tuturor, respect opțiunea, dar sunt rezervată”, spun unii.

Femeie: Discriminația, desigur, este ceva rău.

Reporteră: Iar ce credeți în legătura cu oamenii care iubesc persoane de același sex?

Femeie: Asta, desigur, e un mare păcat. Cum spunea Părintele nostru, lumea nu poate să stea așa. Ea o să stea doar, când va fi soț și soție, bărbat și femeie.

„Fără dragoste nu e pace, fără dragoste nu e înțelegere. Dragostea, probabil, e tot ce are omul mai bun. Sunt împotriva, dar nu o să-i discriminez și o să am o atitudine neutră față de ei, pentru că sunt o persoană credincioasă și Dumnezeu îî iubește pe toți”, spune un bărbat.

„Eu cred că tot omul, indiferent de toate greutățile, trebuie să fie iubit și, evident, să iubească și el. Dacă să fiu sinceră, sunt contra, dar fiecare om cred eu că trebuie să-și aleagă ce dorește în viață”, susține o femeie.

Totuși, sunt și oameni care au o atitudine pozitivă față de persoane LGBT.

„Fiecare om are dreptul la alegerea lui. Adică nu ar trebui să-i judecăm. Și nu trebuie să-i acuzăm. În lumea întreagă sunt. În Europa, în America. Dar când se aude vorba de la Moldova, e ca și cum le-ai dat cu sare în ochi.”

„Eu consider că fiecare merită dragoste, fericire, respect, acceptare. Eu cred că dragoste merită toți, nu contează de ce gen sunt. Oare asta are importanță? Eu consider că nu este decent să vorbim despre relațiile altora. Fiecare decide singur pentru sine. Eu sunt de părere că e nevoie de tact și ca fiecare să-și vadă de relația sa.”

„Acum atitudinea societății față de ei nu e tocmai bună. Însă generația tânără e mai tolerantă, decât cei în vârstă. Noi avem o atitudine relaxată față de acel fapt că cineva iubește diverși oameni, atât.”

„Persoane LGBT sunt aceiași oameni, pur și simplu, cu viziuni asupra vieții puțin diferite.”

„Am o atitudine normală față de asta.”

„Eu sunt neutru”, spun oamenii.

Am încercat să obținem un comentariu cu privire la acest subiect de la fețele bisericești, care joacă un rol important în formarea opiniei publice. Aceștia au refuzat să ne vorbească la cameră.

Recent, Episcopul de Bălți, Marchel, a afirmat că legea cu privire la egalitatea de șanse și Convenția de la Istanbul „poartă sămânța drăcească” și a adăugat că „institutul preoțesc este obligat să mustreze, să dojenească, să amenințe și să pedepsească”.

Datele ultimului sondaj sociologic „Fenomenul discriminării în Republica Moldova: percepţia cetăţeanului”, realizat în 2014, mai arată că 83% dintre moldoveni au avut o atitudine negativă față de persoane LGBT și doar puțin peste 2% au bifat opțiunea „accept”. 92% dintre intervievați nu ar accepta să aibă o prietenă sau un prieten din comunitatea LGBT și aproape 87% dintre ei nu i-ar accepta nici la locul de muncă. Totodată, majoritatea celor chestionați au răspuns că nu cunosc nicio persoană LGBT.

Un sondaj realizat pe teritoriul municipiului Chișinău în 2019 de „GENDERDOC-M” a demonstrat că acceptarea oamenilor a crescut.

„De fapt, oamenii care fie sunt categoric împotriva, fie oarecum împotriva, nu reprezintă un procent atât de mare, cum ne-am obișnuit să credem. Conform rezultatelor cercetărilor noastre, doar 55% din oameni au spus că ei nu acceptă persoane LGBT”, afirmă Anastasia Danilova, prezentând sondajul sociologic, realizat în decembrie 2019.

2 Comentarii
  1. Aculina spune

    Cred ca nu prezinta interes aceasta tema.

  2. […] realizat un reportaj informativ despre comunitatea LGBT din Republica Moldova, ce conține poveștile mai multor persoane, condamnate de societatea noastră, doar pentru că […]

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata