VIDEO | Lâna oilor noastre nu mai trebuiește nimănui

Lâna de oi nu mai este la mare căutare la noi, așa cum era cel puțin cu un deceniu – două în urmă. Gospodinele țeseau în special covoare pe care  le vindeau ulterior la prețuri bune. Acum rar cine țese, prin urmare, nu mai este nevoie de lână, așa că ciobanii sunt nevoiți s-o arunce la gunoi, pentru că, spun ei: „Oamenilor nu le trebuie!”.

Parascovia Spânu din Baraboi, Dondușeni, o recunoscută țesătoare, a remarcat și ea că acest meșteșug nu mai aduce profit, pentru că oameniii nu solicită covoare tradiționale moldovenești. 

“Pe vremuri, țineam oi ca să avem lâna noastră.”

 „Acum lumea nu are interes, nu mai pun covoare pe perete, doar tapete.

 Pe un covor mare luai 300 de ruble, dar pe vremea aceea de acești bani îmi luam cărămidă de casă”. 

 Valeriu Gobșa, șef la ferma de oi din satul Pelinia, raionul Drochia, ne-a confirmat și el că nu mai au ce să facă acum cu lâna.

  „Cu lâna nu facem nimic, o ducem la gunoi, pielicelele tot nu se întreabă, am rămas doar la carnea de miel și brânza pe care o producem”.

La lume nu-i trebuie. După ce am tuns olile, lâna o arunc aici la gunoi.

 „Pentru că lumea nu țese” 

 Ori o aruncăm la gunoi ori o punem pe acoperiș la stână ca să fie umbră atunci când mulgem oile.”

 Conform unor date statistice, Republica Moldova este nevoită să importe lână din străinătate în detrimentul celei autentice, care este lăsată să putrezească în câmp. Președintele Federației Crescătorilor de Ovine și Caprine din Republica Moldova, Pavel Prisăcaru, spune că: „ În nordul țării sunt crescute oile de rasa caracul a căror lână nici nu se întreabă și nici nu se cumpără”. Iar prețul pentru un kilogram de lână a tot variat de-a lungul anilor.

 “În 2019 un kilogram de lână costă 3 lei, pe când în 2016 acesta costa 15 lei. În 2018 prețul pentru un kilogram era de 10 lei. Oamenii spun că lâna încurcă prin gospodărie și decât să o depoziteze undeva, aleg să o vândă chiar și cu 3 lei. În nordul țării este doar oaia caracul, neagră, iar această lână nici nu se întreabă și nici nu se cumpără. Anul trecut, dacă s-au exportat 100 de tone de lână, s-au importat- 150 de tone, deci, de importat tot se importă. Dacă vorbim la nivel de țară, atunci avem aproape 400 de mii de oi.”, a menționat  Pavel Prisăcaru.

 Nici scărmănătoriile nu se mai bucură de clienți, așa cum se întâmpla pe vremuri. Acum, dacă șe calcă pragul maxim o persoană – două  pe lună. Solicitată telefonic de către reporterii nordnews. md, proprietara unei scărmănătorii de pe strada Saltîcov- Scedrin, nr. 44 din Bălți, ne-a spus că „Oamenii aduc lână foarte rar iar în luna iulie nu a venit nimeni la scărmănătorie”. Cu toate acestea, scărmănătoria are un regim de lucru de luni până joi, de la orele 07.00 până la orele 10.

 

 

 

 

leave a reply