Intr-o societate modernă, este de neconceput dezvoltarea unei vieți spirituale sau chiar a unei vieți economice, sociale normale, fără presă. Presa este un plămân prin care respiră o națiune, spunea Tudor Arghezi.
În fiecare an, la 3 mai, este marcată în întreaga lume Ziua mondială a libertăţii presei. Dar, v-ați întrebat vreodată, ce înseamnă noțiunea de ,,libertate”, cum realizăm care este presa liberă și care este cea ,,de buzunar”?
Vă propunem să urmăriți un material despre evoluția presei din nordul Republicii Moldova în 30 de ani de independență, despre cât de liberi pot fi jurnaliștii în exprimare, din ce surse există și supraviețuiește presa liberă, provocările, dar și perspectivele de viitor.
BĂRBAT: „Dar ce acum sunt ziare?”
REPORTERĂ: „Sunt.”
BĂRBAT: „Mă uit la televizor.”
„Mă strădui să primesc informația din mai multe surse.”
„Eu am vecini culți. Eu mă scol, merg la vecinul meu și el îmi povestește totul”, spun oamenii.
Până în anul 1990 presa arăta cu totul altfel, era mai mult una de partid, prin urmare, intolerantă faţă de informarea echidistantă şi pluralistă asupra evoluţiilor din societate.
CUM ERA PRESA ÎNAINTE DE 1991?
„Nu am făcut nicio revoluție, nimic, dar aveam dosar la KGB. Așa erau timpurile”, povestește Valeriu Gorbul, jurnalist.
„Nu putem vorbi despre o presă în adevăratul sens al cuvântului, care nici nu informa și nici nu forma, mai degrabă, deforma”, spune Anatol Moraru, profesor universitar.
„Tot sistemul așa-zisului jurnalism sovietic a fost un sistem propagandistic. Acolo învățau mai mult să mintă, decât să spună adevărul. Adevărul era interzis”, susține Veaceslav Perunov, director și fondator „SP”.
CUM ERA DUPĂ 1991?
„După 1990 presa a avut această perioadă de tranziție. Aport l-a avut Fundația „Soros”. Fundația a oferit granturi care au permis apariția unor noi instituții media, o noutate pentru Republica Moldova, vorbim de instituții private”, povestește Anatol Moraru.
Presa este constituită din totalitatea elementelor de mass media care se ocupă cu furnizarea de știri. Acestea sunt ziare, reviste, radioul, televiziunea și mai nou – Internetul (publicații online și bloguri).
În unele raioane din nordul țări nu există niciuna din aceste surse de informare locală, așa că oamenii sunt nevoiți să consume informațiile adunate de alți jurnaliști, în mare parte de cei din Chișinău.
Cel mai vechi ziar din Drochia, care a supraviețuit până în ziua de azi, a luat naștere în 1951. Este vorba de „Glia Drochiană”, care a împlinit 70 de ani.
„Am rămas atunci, după lichidarea raioanelor, puțini, am rămas cinci persoane în redacție. Și noi, cinci persoane, am fost fondatorii ziarului independent”, povestește Valentina Cebotari, redactor-șef „Glia Drochiană”.
Veaceslav Perunov este directorul și fondatorul ziarului local independent „SP” din Bălți, fondat în anul 1994.
„Crearea „SP”, care atunci se numea „Cerere și Ofertă”, a fost exclusiv o business-idee. A fost un ziar exclusiv de anunțuri particulare și publicitate”, spune Veaceslav Perunov.
Televiziunea regională „TV-Drochia” a împlinit anul trecut 25 de ani de activitate. De 15 ani această televiziune este gestionată de Vera Bulgaru.
„Voiau să vândă cuiva televiziunea. Și atunci mă gândeam: „Bine. Că dacă o cumpără altcineva, ce voi face?”. Pentru mine televiziunea era ceva… Nu-mi inchipuiam viața fără televiziune. Nu aveam bani, așa că am luat credite din patru bănci”, povestește Vera Bulgaru, directoarea „TV-Drochia” și „Drochia-FM”.
În toamna anului 1997 în orașul Glodeni s-a deschis postul de televiziune „TV-Prim”.
„Pentru început, cinstit să vă spun, nici idee nu aveam ce este un post de televiziune. Credeam că dacă procuri emițătorul cu antena, asta e gata, direct televiziune”, recunoaște Arcadie Maican, acționar „TV-Prim”.
În raionul Soroca a ajuns la 24 de ani de activitate ziarul „Observatorul de Nord”.
„Noi suntem unicul ziar care nu este predecisorul fostului ziar raional. Căci noi suntem un ziar care a apărut de la zero”, spune Victor Cobăsneanu, fondator și redactor-șef al ziarului „Observatorul de Nord”.
La Glodeni, deja de peste 20 de ani, există ziarul „Cîmpia Glodenilor”.
„Ziarul reflectează știrile locale. Este finanțat de Consiliul Raional Glodeni. El așa și se numește, „Publicația Periodică Consiliului Raional Glodeni”.”, spune Victor Romaniuc, corespondent la „Cîmpia Glodenilor”.
Portalul de știri „NordNews.md” a apărut acum 4 ani, din dorința de a face presa independentă în limba română, în Bălți și în tot nordul Republicii Moldova.
„Împreună cu domnul profesor Anatol Moraru, care mi-a fost profesor de jurnalism la Universitatea de Stat „Alecu Russo”. Când am venit la el cu această idee: „Haideți să facem ceva frumos la Bălți”, el mi-a spus: „Cum adică?”.”, povestește Dumitru Pelin, director portalului de știri „NordNews.md”.
DIN CE SURSE EXISTĂ PRESA INDEPENDENTĂ?
DUMITRU PELIN: „Martie – am pornit, aprilie – entuziasm, mai – entuziasm și tot așa, entuziasm, entuziasm, entuziasm. Ei bine, ai nevoie și să mănânci.”
VICTOR ROMANIUC: „Presa în Republica Moldova este dependentă financiar, ideologic și după alți parametri, pentru că totul se finanțează.”
VERA BULGARU: „Am luat credite din patru bănci și am procurat televiziunea.”
VALENTINA CEBOTARI: „Arenda de plătit, poșta de plătit, tipografia de plătit. Și întotdeauna salariile rămân la urmă.”
DUMITRU PELIN: „Sunt 46 de ochi care se uită la tine atunci, când se reține salariu.”
VEACESLAV PERUNOV: „Și parcă deja se termină Covid-ul și brusc război. O mare parte de finanțări, publicitate, veneau prin Ucraina aici de la companiile mari.”
VALENTINA CEBOTARI: „În primul rând nu-mi ajunge timp, ca să mă gândesc la granturi. Și ca să-l câștigi, trebuie să ai forță să-l împlementezi cu colegi, cu… Și concurența e mare și nu toți sunt curați la mână.”
ARCADIE MAICAN: „Cei care parazitează pe canale străine au cel mai mare volum de publicitate. Cei de pe loc nu au nimic.”
DUMITRU PELIN: „Eu am fost persoana care am dormit vreo patru luni într-o cameră, singur, și scriam proiecte și trimiteam la finanțatori. „Da, că tu ai prins trend-ul”. Nu. Dacă vrei, faci.”
AȚI FOST AMENINȚAȚI?
VALERIU GORBUL: „Am fost sunat în repetate rânduri și amenințat cu moartea. N-am rezistat și într-o noapte am pus în mașină copiii, soția… Așa că în 1989, în noiembrie, eram deja la Bălți.”
ANATOL MORARU: „Intrase Voronin. Erau niște deputați comuniști de la Glodeni de acolo care aveau grijă să transmită avertizările: „Fiți atenți ce scrieți acolo!”.”
VEACESLAV PERUNOV: „Pe vremea post-sovietică, dar totuși comunistă, a lui Voronin a fost cam greu. Ne-au dat în judecată, ne arestau tirajul, au fost amenințări.”
ARCADIE MAICAN: „Am fost invitat la fost președinte al raionului Glodeni, care mă întreabă: „Cum puteai să-ți permiți să deschizi un post de televiziune fără permisiunea mea?”. La care eu am spus: „Dar care problemă?”.”
DUMITRU PELIN: „„Iată că m-a sunat cineva aseară și mi-a spus că dacă voi așa o să continuați, o să vă împacheteze într-o zi.” În momentul acela mă deranjează, dar eu spun: „Veniți, împachetați-mă!”.”
CARE AU FOST / SUNT PROVOCĂRILE?
ARCADIE MAICAN: „Acum suntem în căutarea unui alt edificiu. Administrația publică locală din raionul Glodeni nu are nevoie de un post de televiziune sau de un radio independent.”
VEACESLAV PERUNOV: „Jurnaliști profesioniști nu erau, iar cei care erau nu prea ni se potriveau.”
VERA BULGARU: „Ca să poată veni invitații. Am cumpărat pământ la licitație și am început construcția. Lucru în interior îl făceam singură.”
DUMITRU PELIN: „Au încercat să spargă sediul „NordNews” vechi. Am deranjat. Poliția nu i-a găsit. Am fost supuși atacurilor cibernetice. Au fost făcute oferte pentru unii 00118(29) colegi de-ai noștri să treacă și au trecut.”
VERA BULGARU: „Dacă nu doreai să vinzi unda de frecvență, atunci erai, bine… „TV-Drochia” a fost atacată în instanța de judecată pentru nimic, patru ani am mers prin instanță, până am obținut câștigul de cauză.”
CUM POLITICUL SE IMPLICĂ ÎN ACTIVITATEA JURNALIȘTILOR?
VALENTINA CEBOTARI: „Dacă el îți plătește, trebuie să spui pozitiv ce a făcut și ce are în planuri să facă. Și după aceste lucruri, da, el a făcut o gafă, să zicem, a făcut o gafă urâtă, trebuie s-o scrie în ziar. Sunt și astfel de cazuri. Dar a doua oară la dânsul nu te apropii.”
VERA BULGARU: „Ei ne spuneau că suntem plătiți de comuniști, comuniștii spuneau că suntem plătiți de ceilalți.”
VICTOR COBĂSNEANU: „Ziarul este oglinda societății. În ziar trebuie să fie scris așa cum este. Un ziar nu poate să fie un ziar de perete care să cânte cuiva cum dorește. Care sunt intențiile mele? Să te critic de dragul criticii sau să mișcăm carul înainte?”
DE CE ESTE IMPORTANTĂ PRESA REGIONALĂ?
VERA BULGARU: „Dacă cei din Chișinău nu prea merg prin localități, prin sate, să vadă ce se întâmplă, noi mergem în fiecare zi. Și este foarte dureros atunci, când vezi că oamenii pleacă și nu-și văd un viitor în Republica Moldova.”
DUMITRU PELIN: „Își ia privirea de pe canalele pro-rusești și se uită, de exemplu… „Ia uită, scrie despre satul meu!””
VERA BULGARU: „Atunci când ești la nivel local și realizezi un reportaj, nu poți să spui altceva, nu poți să scoți cuvinte din context, fiindcă în fiecare zi ești alături de telespectatorul tău.”
CÂT DE LIBERĂ ESTE PRESA DIN NORDUL RM?
DUMITRU PELIN: „Ea este liberă în funcție de cine o susține financiar. Dacă cineva va încerca să influențeze poziția noastră, eu sunt sigur că sunt oameni care vor pleca de aici și printre ei voi fi și eu.”
ARCADIE MAICAN: „Totul depinde de cum vor dori guvernanții să aibă o mass-media locală independentă sau să nu o aibă independentă. Fiindcă chiar și ziarele, chiar și portalurile, toate astea trăiesc pe granturi.”
CARE SUNT CELE MAI MARI PROBLEME ALE MASS-MEDIEI?
VALENTINA CEBOTARI: „Noi suntem într-o mare criză de cadre. Nu avem cadre, nu avem cu cine lucra. Muncim pe două și pe trei fronturi. Dacă nu am oameni, muncesc eu la ziar. Trebuie cineva să rămână, ca ziarul să aibă continuitate.”
ANATOL MORARU: „Acum asistăm la o metamorfoză foarte parșivă în acest sens, când oamenii acceptă compromisuri sau demisiile morale, învocând cam ceea ce suna foarte frumos la Alexandru Macedonski: „Iertați-mă, sunt laș, am trei copii”.”
VICTOR COBĂSNEANU: „Am terminat pandemia, a început războiul și toate astea se resfrâng asupra noastră. Cu părere de rău, cu ultimul pensionar probabil o să moară și ultimul ziar print.”
VALENTINA CEBOTARI: „Când s-a întâmplat ce s-a întâmplat în Ucraina, domnii de la tipografie ne-au anunțat: „Am putut scoate cu mare greu hârtie pentru trei luni – martie, aprilie, mai – din Ucraina”. Și imediat s-a majorat prețul.”
CE ÎNSEAMNĂ SĂ AI SUCCES ÎN MASS-MEDIA?
DUMITRU PELIN: „Să te citeze presa națională și persoana în cauză, care este vizată în investigație, să știe că a fura e rău, sau a face trafic de influență e rău, sau a veni la serviciu în stare de ebrietate tot este rău.”
VICTOR COBĂSNEANU: „Noi suntem primii în, mi se pare, partea asta a Europei, care utilizăm un robot. Adică, știrile noastre sunt citite de un robot. „Sinteze” se numește proiectul.”
CE VOR CONSUMATORII MASS-MEDIA?
VERA BULGARU: „Emisiuni distractive. Gata, s-au suprasaturat toți de politică. Oamenii vor ca să-și revină la normal prin alte metode.”
VALENTINA CEBOTARI: „Lumea e obosită. Vor emoții pozitive. Ei cu mult mai multă plăcere au, când citesc un material pozitiv, când văd că acolo e o familie dezvoltată, că acolo niște premii sau un concurs, ceva, câștigat.”
VEACESLAV PERUNOV: „Cu cât e mai oribilă minciuna, cu atât mai ușor e să crezi în ea și cu atât mai ușor ea se distribuie.”
ANATOL MORARU: „Un om dacă este pus în această dilemă să cumpere o bere sau să cumpere un ziar, cred că va alege prima.”
DE CE ARE NEVOIE MASS-MEDIA?
VERA BULGARU: „Ca să schimbăm lucrurile e ușor de zis. Cei care sunt peste hotare, în diasporă, spun că nu, voi trebuie să faceți. – Veniți acasă. Reveniți acasă și haideți să facem acest lucru împreună!”
DUMITRU PELIN: „Trebuie să recunoaștem, că avem nevoie de concurență. Da, noi îi avem, dar avem nevoie de concurenți mai bătăioși. Ca să fim și noi mai buni.”
VALENTINA CEBOTARI: „Nu vreau eu să fiu martor la închiderea sau dispariția acestui ziar care are așa o istorie bogată.”
CE SPUN OAMENII?
REPORTERĂ: „Presa în Republica Moldova cât este de liberă acum, independentă?”
FEMEIE: „De la unu la zece, eu știu, eu aș da șapte.”
„Așa, în jur de 70% e liberă probabil. Mai mult cea independentă vorbește liber. Iar cea de la nivel de stat, acolo se corectează deja.”
„Presă liberă este cea care nu este afiliată unui partid oarecare, fiindcă în rest, la cealaltă presă, este dictatura de partid. Dar avem și presă liberă.”
„Nu, ei nu mint. Ei spun ceea ce le trebuie. Ei sunt oameni obișnuiți și lor tot le e foame.”
„Cred că la noi în Republica Moldova presa este liberă, da, într-adevăr, fiindcă fiecare postează ceea ce dorește și nu e ca și cum vine cineva și te torturează.”
„Eu cred că ea e destul de liberă, dar, oricum, există și ceea ce i se dictează, ceea ce trebuie să spună, ceea ce e pe placul poporului și al guvernării.”
„Nu cred că chiar așa constrâng presa. Adică, ea e liberă ca în orice altă țară. Normală, civilizată, am în vedere”, spun oamenii.
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat 3 mai – Ziua Internațională a Libertății Presei sau doar Ziua Mondială a Presei, pentru a conștientiza importanța libertății presei și a reaminti guvernelor obligația lor de a respecta și susține dreptul la libertatea de exprimare consacrată în temeiul articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948.
