NordNews
Avem ce spune

VIDEO | Prețul morții. Cum se pregătesc moldovenii de ultimul drum?

Viața, în Republica Moldova, a devenit atât de scumpă, că nici să mori nu-i convenabil. Mai ales pentru cei de la oraș, unde serviciile funerare costă foarte mult. În sat, cea mai ieftină înmormântare ar fi în jur de 1.500 de lei, dacă te limitezi la cel mai simplu sicriu, cea mai mică cruce, dacă nu plătești groparii și nu împarți pomeni. Însă cei care respectă toate tradițiile și rânduielile, trebuie să scoată din buzunare zeci de mii de lei.


Vă propunem să urmăriți un reportaj despre cât costă să mori în Republica Moldova, cum organizăm masa de pomenire în condiții de pandemie și pentru ce trebuie sau nu trebuie să plătim la morgă.

„La noi, ca să îngropi pe cineva, trebuie să-ți vinzi rărunchiul și te apuci de îngropat”, afirmă un bărbat.

„Pentru tata am cheltuit 23.000 și pentru mama 20.000. Pe mama am înmormântat-o un an în urmă, pe tata șapte ani. Acum e și mai scump”, spune Taisa Sîrbu din satul Mihailovca, raionul Sîngerei.

„Iată, o lună jumate în urmă l-am îngropat pe socrul meu. 27.000 a ieșit.

„Nu ne încadrăm în 30.000.

„E mai bine să nu murim. Ne e mai ieftin să trăim decât să murim, spun oamenii.

Maria Panco are 88 de ani. Își pregătește cele necesare pentru moarte de mai bine de 30 de ani. Și-a îmormântat mama, tatăl, fratele, soțul.

„El avea doar un costum. Nu voia să-l poarte și a spus singur: „În ăsta mă vei înmormânta”. Deja am început să-mi pregătesc pentru moarte. Și cumpăram prosoape. Plapume, erau așa ieftine, cu 30 de lei”, povestește Maria Panco.

La numai 38 de ani, a murit și unicul ei fecior.

„Eu am dat tot ce aveam și l-au înmormântat. Și eu deja a treia oară pregătesc. Mi-am pregătit, prosoape am destule. Luam pachete întregi, așa că sunt diverse. Am cumpărat pleduri. Primeam pensia și mă duceam în piață. Încetișor, mi-am strâns. Iar acum deja mă gândesc, cine știe ce va fi, dacă nu permit să înmormânteze? Iar eu am de toate, un dulap întreg”, povestește ea.

Bătrâna cunoaște toate rânduielile. Ba chiar a hotărât deja cine și ce pomană va primi.

„Trei prosoape trebuie din start să dea femeilor care spală. Unde e pod, trebuie să fie acolo prosop și trebuie să se dea de pomană. Cămăși celor care sapă groapa, pentru că muncesc din greu. Se dau deasupra gropii cămășile și banii”, îsi amintește Maria Panco.

Mai întâi se dă de pomană icoana, apoi masa cu mâncare, băutură şi colaci se dă unei familii tinere. După care, căldarea cu apă, coliva şi toate celelalte.

Pe lângă pomenile oferite în drum spre țintirim, numite „poduri”, și la poarta cimitirului se respectă un ritual.

„Se pune sub mașina, ea trece. Pomana asta o dau și l-am scos din strajă pe mortul de ieri. Acel mort, astă noapte, a stat aici de strajă, așa explică preoții. Și, iată, l-am eliberat, am transmis”, explică Gheorghe Crețu, un pensionar.

Ca să petreci pe cineva cum se cuvine pe ultimul drum, trebuie să ai grijă să nu superi pe nimeni.

„A, și preotului, și cântărețelor tot trebuie. Preotului, la fel, un prosop mare. Și bani trebuie, tuturor le trebuie bani. E nevoie de foarte multe”, spune Maria Panco.

Fiindcă și-a pregătit aproape totul pentru înmormântare, bătrânica e mai împăcată, deoarece nu vrea să-i pună la cheltuială pe cei apropiați.

„Am supraviețuit până la acești ani. Nu știu cât mai am. Eu deja dorm liniștită, pentru că de orice cârpă va fi nevoie, ea deja e acolo. Poate va fi mai puțin la modă, dar deja ce va fi, va fi”, spune femeia.

La o asemenea nevoie, e creștinește să ajuți, fără să aștepți vreo răsplată, oricare ar fi ea.

„La înmormântare, trebuie să se meargă pentru a ajuta, nu pentru daruri. Nu e nuntă și nu trebuie să se bârfească. Ai mers, ai ajutat și gata. Din suflet să se dea. Acolo, o batistuță și câțiva biscuiți și ar fi bine. Important e să se țină minte și asta e”, spune Elizaveta Bleandur.

Mai ales că, acum, rar cine-și permite pomeni mai pompoase.

„Oamenii nu au bani deloc. Întreabă, noi le răspundem: 10, 12, 15 lei. Pentru ei, e scump. Prețurile au crescut, că noi nu știm cum o să lucrăm în continuare și cu ce. Acum nu mai cumpără pentru înmormântări ca înainte. Ei iau de cele mai mici. Pot să ia aceste mari, dar cele mai ieftine. Mai sunt cei veniți din străinătate. Ei își pot permite”, povestește Maria Cocoș, o vânzătoare din piață.

Sicriele costă și ele, de la câteva sute de lei, la câteva mii. Cele mai scumpe ajung chiar și la peste 20.000 de lei, atât cât alții cheltuie pentru toată procesiunea.

„Pe de o parte, noi suntem importatori. Noi executăm sicrie deosebite. Le facem aici, pe loc. Adică, pot fi greutăți diferite. De la mici, pentru copii, până la mari, pentru 250 de kilograme în sus. Cel mai modest, dar de calitate bună, pornește de la 680, cu mânere deja 780, în velur deja 880, cu panglică sau atlas încă cu 50 de lei mai scump. Prețul sicriului pentru copii este de 250 de leiSlavă Domnului, acestea sunt căutate foarte rar. Cel mai scump sicriu costă, de exemplu, 23.000 de leiDar acestea sunt prețurile angro”, povestește Alexandru Junghin, un antreprenor din Bălți.

La o agenție funerară din Bălți, crucile costă între 250 și 1.250 de lei. Tot aici poți cumpăra și alte lucruri necesare pentru o înmormântare.

„Avem pomenile. Aici intră și lumânarea, și candeluța. La 47 de lei. Avem așa seturi. Cruciulița, iconița. Aici este tămâia și cărbunele, care se aprinde pentru tămâie și aceasta este rugăciunea și panglica ce se pune pe fruntea decedatului. 63 de lei”, spune Mariana Pîcălău, vânzătoare la o agenție funerară din Bălți.

Statul oferă un ajutor de 1.100 de lei pentru fiecare decedat, bani care abia dacă ajung de un sicriu modest și o cruce, dintre cele mai ieftine.

„Bonul de consum este pentru a primi compensația. Adică, dacă a decedat cineva, chiar dacă și nu are rude, nu are rude și vecinii sunt de acord ca să îngroape această persoană, se face bonul de consum pe persoana care organizează toată treaba asta”, povestește Mariana Pîcălău.

La Casa Teritorială de Asigurări Sociale din Bălți, zilnic, sunt înregistrate câte 10-15 solicitări de ajutor de deces.

„Ajutorul de deces de 1.100 lei se acordă la orice persoană decedată. Persoanelor asigurate se achită din bugetul Asigurări Sociale de Stat, celor neasigurate se achită de la bugetul de stat. Persoana care se adresează pentru ajutor de deces poate fi rudă de prima categorie. E destul un buletin de identitate a persoanei care se adresează și documentul care confirmă rudenia. Și persoana care dovedește că a suportat cheltuieli la înmormântare are dreptul de primire a acestui ajutor de deces”, explică Damian Rusu, șef CTAS Bălți.

Pe lângă acest ajutor, și ultima pensie a răposatului poate fi ridicată de persoana care s-a ocupat de înmormântare.

„Pensia se plătește pentru luna decedării. Dacă persoana a decedat chiar de întâi ianuarie sau chiar ca azi, de întâi februarie, înseamnă că pe luna februarie persoana are dreptul să primească. Poate nu a reușit să-și ridice pensia. În cazul dat, se achită persoanelor respective”, adaugă Damian Rusu.

Luciei Rotaru i-a murit soacra. Femeia a venit cu fiul său să cumpere o coroniță din flori artificiale. Prețul acestora pornește de la 150 de lei și ajunge și la 1.000 de lei, în funcție de dimensiuni.

„Am cheltuit până acum 8.000. Sicriu, groapă, cruce. Încă nu am achitat mașina funerară și autobuzul. Nici nu am crezut că 1.800 costă doar să sape groapa. Dar, ce să faci? Nu avem încotro”, spune Lucia Rotaru.

Pentru că în pandemie sunt interzise nunțile, cumetriile, petrecerile și mesele de pomenire, nici praznicul nu mai este praznic.

„Mesele de pomenire sunt interzise la momentul de față până pe data de 20 februarie. Ceea ce ține de partea funerară, va fi realizabil”, susține Gheorghe Drăgan, șef adjunct, Secția Securitate Publică, IP Bălți.

„Faci comandă la cantine. Aceste pachețele pe care le fac pentru a fi împărțite în cimitire costă 150 de lei pentru o persoană”, spune Taisa Sîrbu.

„Am comandat, bineînțeles, masa de pomenire. O caserolă costă 120 de lei. Se dă de pomană și fiecare mănâncă unde vrea. Și apă minerală, câte o sticluță”, explică Lucia Rotaru.

„13.000 de lei mâncarea pentru 80 de pachete”, spune o altă femeie.

La Bălți, înmormântările sunt permise în cimitirul de pe strada Gagarin și în cel de la Molodova.

„Procedura începe, totuși, de la cimitir. Se eliberează un tichet. El vine cu acest tichet aici. Aici i se dă un formular de cerere pentru săpatul gropii și, respectiv, dacă e nevoie de rezervare, există și un formular pentru rezervare. Oamenii pot să facă rezervare, căci există o lege a cimitirelor, maxim pentru trei locuri”, susține Oleg Samusi, director interimar ÎM „DRCD Bălți”.

Cimitirul de la Molodova a fost amenajat recent, deoarece pe teritoriul cimitirului de pe strada Gagarin nu au mai rămas locuri disponibile.

„E un cimitir proaspăt. Așteptăm finanțare. Și cimitirul va fi… Iată, acolo la noi e baza de metal. Până acolo. Acest pătrat e umplut, acesta și acesta. Aici trebuie să fie o clădire, sala de adio”, explică Aurica Guțanu, responsabilă, sectorul ritual.

De cele mai multe ori, de transportarea răposatului până la morgă se ocupă angajații Întreprinderii Municipale „Direcția Reparații și Construcții Drumuri Bălți”.

„De exemplu, cineva a murit acasă. Sună la 112, vine polițistul comunitar și cheamă serviciul nostru. Există șoferi, există sanitari. Ducem la morgă. Și de la morgă deja mașina funerară vine aici, la noi la cimitir. La noi se înmormântează a treia zi. Așadar, oamenii vin din timp, comandă o groapă, dar cu certificatul de deces ei merg mai întâi la magazinul serviciilor funerare pe str. Mihai Viteazul 44”, spune Aurica Guțanu.

Pentru înregistrarea fiecărui decedat există o taxă, pe lângă celelalte cheltuieli.

„136 de lei. Noi luăm pentru rezervare. Ea costă 530 de lei. Sicriile, de asemenea, costă de la 594 de lei, la 1.500 sunt cele date cu lac. Apoi 1.722, asta oricum pentru săpatul gropii trebuie”, explică Natalia Lucico, directoare executivă ÎM „DRCD Bălți”.

„De obicei, sapă în doi. Încep astăzi să sape și mâine termină. Lucrătorii noștri coboară sicriul, astupă, pun cruce, coroane. La noi, muncitorii deja sunt instruiți, cunosc tehnica siguranței. Dar apar cazuri, când vin oameni…foarte săraci și roagă ca să sape rudele, băieții noștri asistă”, spune Aurica Guțanu.

Pe când în sate, se știe, groparii nu cer bani pentru munca lor.

„Din sat, rudele, cunoștințele, vecinii. Sapă gratuit. Doar se dau cadouri celor șase persoane care sapă groapa. Le cumpără câte un pled, cine ce vrea”, spune Taisa Sîrbu.

Iar dacă la țară sicriul este dus cu mâinile de către gropari, în oraș transportarea mortului spre locul de veci se face doar cu mașina funerară care, potrivit celor de la „DRCD Bălți”, costă 205 lei pe oră, deși unii oameni se plâng că sunt nevoiți să achite sume mult mai mari.

„De la 300 de lei în sus”, spune șoferul mașinii funerare.

Cimitirul de pe strada Gagarin este foarte solicitat, deși nu au mai rămas locuri libere, în afară de cele rezervate.

„Cimitirul e mare, de 46 de hectare. Astăzi sunt patru înmormântări. Sunt zile și fără, dar de obicei sunt patru, cinci. În ultima vreme, sunt mulți, mortalitatea e mare. În luna ianuarie, au fost 115, în ambele cimitire. Cum a început această boală, mor mulți oameni”, spune Lidia Vatamaniuc, asistenta responsabilului de sector.

Și pentru că, în mare parte, răposații sunt duși la morgă, am încercat să aflăm care sunt taxele de acolo, însă angajații nu au fost prea vorbăreți.

„Este șef de secție. Vorbiți cu dumnealui”, ni s-a spus la intrare.

„Nu vă dau, nu vă dau comentariu. Este pentru asta…”, a spus șeful interimar.

În spatele camerei de luat vederi, șeful interimar de la morgă a afirmat că toate necropsiile sunt gratuite și, de regulă, oamenii achită doar spălarea și îmbrăcarea defunctului, care costă 123 de lei, iar achitările acestor servicii se fac doar în cadrul spitalului.

Însă oamenii cu care am vorbit susțin contrariul, iar taxele ilegale ar depăși chiar și suma de 1.000 de lei.

Reporteră: „Dar la morgă cât ați plătit?”

Lucia Rotaru: „600 de lei.”

Reporteră: „Asta pentru ce?”

Lucia Rotaru: „Pentru că se face această procedură, spală, îmbracă.

Reporteră: „V-au dat o chitanță?”

Lucia Rotaru: „Nu.

Reporteră: „Adică, nu v-au trimis la spital să plătiți acești bani?”

Lucia Rotaru: „Nu.

„Pentru spălat și îmbrăcat, mi se pare, 700-800 de lei. Pentru cei cu Coronavirus, respectiv, mai scump”, spune Alexandru Junghin.

Alexandru Junghin: „Medicul mic, scund e medic șef, Eugen.

Reporteră: „El v-a spus 1.100?”

Bărbat: „Nu.”

Reporteră: „Dar cine?”

Bărbat: „Medicul legistAu calculat acolo pentru a bărbieri, a îmbrăca.

Reporteră: „V-a pus să plătiți la casă?”

Femeie: „Nu.”

Reporteră: „Să le dați în mână?”

Femeie: „Da. Acum am achitat fără bon.”

Reporteră: „1.200?”

Femeie: „Da.

Șeful Secției Morfopatologie a Spitalului Clinic din Bălți, Eugen Ciobanu, susține că ei nu cer bani, iar ceea ce li se oferă este doar o mulțumire.

Reporteră: „De exemplu, doamna care tocmai a ieșit de aici, ea cât a plătit?”

Eugen Ciobanu: „A mulțumit acolo pentru sănătate cât de cât.”

Reporteră: „Cât a dat?”

Eugen Ciobanu: „Dar ce vă interesează asta? Dacă te mulțumește cineva, asta știți cum e. Nu se bagă nimeni în buzunar la rude ca să…”

Reporteră: „Deci, nu li se cer acei bani?”

Eugen Ciobanu: „Nu.

Eugen Ciobanu a mai declarat că nu există costuri suplimentare pentru cei decedați din cauza Covid-19.

„Acesta e cec aparte care e pentru frigider. Și câteodată da, se primește, deci, peste o mie și ceva de lei, afirmă Eugen Ciobanu.

„La noi aici e scris, îmbrăcatul nu intră în obligațiile noastre”, susține medic legist.

Să nu uităm de biserică. La solicitare, răposatul este dus în lăcașul sfânt.

„Dacă este mortul prezent, adus la biserică, se începe cu Psaltirea pentru cei adormiți. După aceea, este rânduiala înmormântării propriu-zisă. Și după înmormântare, mergem la cimitir. 1.700 de lei ierurgia propriu-zisă”, spune preotul Vitalie Bârlădeanu.

La Biserica Tuturor Sfinților din Bălți poți chiar să închiriezi un spațiu, unde doritorii să-și ia rămas-bun de la răposat.

„Este biserica de jos. Acolo, hai să spunem așa, este mai comod, e mai călduț pentru oamenii care stau la priveghi, veghează noaptea. Noi avem un capac frigorific special, pe care îl punem. Este cu sticlă, iluminat. Ajunge până la 1.500-2.000 de lei, cam așa”, spune preotul.

Iar după înmormântare urmează slujbele de pomenire, care vor continua periodic până la șapte ani.

„După ce s-a înmormântat la cimitir, a mers preotul la cimitir, se săvărșesc slujbe de a treia zi, de a noua zi, 40 de zile, la jumătate de an, un an de zile, iarăși, doi ani”, spune preotul.

Oamenii cred că o înmormântare costă prea scump, dacă raportăm toate cheltuielile la veniturile modeste pe care le au majoritatea cetățenilor.

„Sicriul și comanzi acolo pachete, cum se face acum. În jur de 20.000.

„Noi, iată, anul trecut am înmormântat. Peste 20.000 de lei.

„Și la popă trebuie să mai plătești. În jur de 1.000. Îngropăminte, cu tot cu policandru care se aprinde în biserică.

„Fiecare angajează din orice biserică. 500 de lei ca să cânte rozariul. Așa sunt tarifele. Și totul se adună. Pentru o înmormântare săracă 10.000 de lei trebuie să ai. Iar dacă nu, atunci trăiește mai departe, nu muri.

„Pentru bogați este ieftin, pentru săraci este scump. Pentru noi, pensionarii, stau și mă gândesc, cum? Cine ne va înmormânta?”, spun oamenii.

Pe parcursul anului 2020, în Republica Moldova au venit pe lume 30.730 de copii și au decedat 40.656 de persoane. Tot în 2020, la Bălți au avut loc 1.110 nașteri, dar au murit 1.488 de oameni.

Niște statistici triste, dar care denotă o realitate din Republica Moldova…

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

"
"