VIDEO | Suntem foarte aproape de un dezastru nuclear: cantităţi imense de material radioactiv pot contamina mediul înconjurător

Precipitaţiile radioactive de la testele şi dezastrele nucleare sunt încorporate în gheţarii din întreaga lume. Savanţii au avertizat miercuri, într-un nou studiu, că acestea prezintă un potenţial mare de hazard şi „o bombă cu ceas”, în contextul creşterii temperaturilor şi topirii gheţii, scrie descopera.ro.
Pentru prima dată, o echipă internaţională de savanţi a studiat prezenţa urmelor radioactive sedimentate în gheţarii din Arctic, Islanda, Munţii Alpi, Caucaz, British Columbia şi Antarctica.
Aceştia au găsit că materialul radioactiv de la 17 situri este deseori în concentraţii de cel puţin 10 ori mai mari decât în alte părţi.
„Sunt printre cele mai mari niveluri pe care le vedem în mediu în afara zonelor de teste”, a precizat Caroline Clason, membră a echipei de cercetare de la University of Plymouth.
Atunci când materialul radioactiv este eliberat în atmosferă, cade pe suprafaţă sub formă de ploaie acidă, fiind absorbit parţial de plante şi sol. Dar atunci când cade ca zăpadă şi se stabileşte în gheaţă, formează sedimente mai grele care se adună în gheţari, concentrând astfel nivelurile de reziduu nuclear.
Dezastrul de la Cernobîl din 1986 a eliberat nori imenşi de material radioactiv, ducând la contaminare şi la ploi acide în nordul Europei.
„Particulele radioactive sunt foarte uşoare astfel că atunci când ajung în atmosferă, pot fi transportate pe distanţe mari. Când se precipită în formă de ploaie, aşa cum s-a întâmplat după Cernobîl, se spală şi are loc într-un singur eveniment. Dar ca ninsoare, rămâne în gheaţă timp de decenii şi atunci când se topeşte, începe să se deplaseze”, a adăugat cercetătoarea.
Impactul asupra mediului a fost demonstrat în ultimii ani, carnea de porc mistreţ din Suedia a fost contaminată cu cesiu, cu un nivel de 10 ori mai mare decât cel normal.
Una dintre cele mai periculoase reziduuri ale activităţii umane nucleare este americiul, produs atunci când plutoniul se descompune. Plutoniul are o perioadă de înjumătăţire de doar 14 ani, în timp ce americiul durează 400 de ani. „Americiul este mai solubil în mediul înconjurător şi este un emiţător de radiaţii alfa mai puternic. Ambele sunt nocive şi afectează lanţul trofic”, a mai spus Clason.