NordNews
Avem ce spune

VIDEO | Va supraviețui sau nu agricultura în Moldova? Îngrășămintele au ajuns să coste de cinci ori mai mult

Agricultura Republicii Moldova se află într-o criză fără precedent din cauza scumpirilor carburanților și a îngrășămintelor, care au ajuns să coste de cinci ori mai mult. Disperați, unii agricultori sunt gata să-și vândă pământurile. Deși autoritățile promit să ajute fermierii, singura salvare, spun experții, este revenirea la agricultura ecologică, care presupune folosirea îngrășămintelor organice naturale.


„Selitra amoniacală costa 5.300 de lei tonă, iar acum ea costă 17.700 și e de negăsit. Dacă e să vorbim de Ammofos, 24.000, Diamofosca – 25.000 și ele nu sunt, pentru că totul în lume s-a distrus. Dar trebuie să muncim și să hrănim oamenii”, spune Nicolae Chictenco.

Nicolae Chictenco din satul Rediul de Sus, raionul Fălești, sfidează criza şi seceta, reuşind să-și dezvolte afacerea. Agricultorul deține 300 de hectare de pământ și livezi cu peste 200 de specii de nuci. Fermierul spune că această criză nu l-a luat pe nepregătite.

„De mulți ani căutăm variantele agriculturii, în primul rând, ecologice, care exclud folosirea chimicalelor sau le minimalizează. Acest sol este prelucrat prin sistemul Mini-till. Aici am îngropat 120 de tone de îngrăşăminte verzi. Noi hranim biota. La adâncimea de 3-4 centimetri deja începe stratul umed. Dacă aș fi trecut aici cu cultivatorul, cu grapa cu discuri, această umezeală n-ar mai fi”, susține agricultorul.

Nicolae Chictenco utilizează culturile de acoperire, ca muștarul, orzul, mazărichea, care îmbunătățesc starea solului, contribuie la infiltrarea apei, reduc gradul de infestare cu boli și sporesc biodiversitatea. Culturile de acoperire asigură furnizarea elementelor nutritive din straturi mai adânci la nivelul rădăcinilor plantei de cultură ce urmează a fi cultivată. Ele se transformă într-un fel de pătură protectoare și hrănitoare.

„Fără deznădejde, fără isterie. Noi avem o unealtă foarte bună – trebuie să ne întoarcem la agricultură naturală și firească și nu ne amenință nimic. În loc de chimicale, noi vom da biotei noastre o hrană organică normală. Ea o va prelucra și, la rândul său, va hrăni plantele noastre”, afirmă Nicolae Chictenco.

Totodată, agricultorul hrănește și fiecare copac în parte.

„Așadar, vedeți ce copaci frumoși? Noi în jurul fiecărui copac punem gunoi, balegă. În primul rând, asta protejează rădăcinile de supraîncălzire, iar, în al doilea rând, putrezind, devine hrană”, explică bărbatul.

„În situația de acum, pentru fermieri și pentru gospodăriile țărănești tare e grea vremea. Combustibilul s-a scumpit, tehnica s-a scumpit, materialele s-au scumpit, de îngrășăminte nici nu se pune vorbă. Unii mai pun acolo puțin gunoi. Noi de la pământ luăm, dar înapoi nu dăm nimic”, spune Ion Gorea, gospodar.

Expertul în agricultura durabilă şi ecologică, Boris Boincean, spune că cernoziomul a pierdut până la 70% din rezerva de materie organică.

„Oare schimbăm modul de a face agricultura sau bancrotăm agricultura și o să trecem la mâncare artificială? Trebuie să vorbim de sisteme de agricultură care sunt orientate nu doar la obținerea unui nivel uneori maxim de producție și profit, la ce ne-am orientat până acum, dar care sunt orientate, în primul rând, la restabilirea fertilității solului”, susține Boris Boincean, doctor habilitat, profesor cercetător și şeful secţiei Sisteme Agricole, „Selecția”.

Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să ne gândim cum să hrănim solul în așa fel, încât să nu rămânem fără agricultură și produse naturale, mai spune expertul.

„Trebuie să ne gândim cum să hrănim solul și solul ne va hrăni pe noi, nu cum să hrănim plantă, pentru că noi am făcut permanent acest lucru, dar în felul acesta noi am contribuit la epuizarea fertilității solului. Dacă folosim produse agricole necalitative, noi plătim, plătim la medici”, afirmă Boris Boincean.

Aflat într-o vizită de lucru în nordul Republicii Moldova, Igor Grosu a declarat că fermierii vor avea parte de mai multe facilități.

„E vorba despre compensarea cheltuielilor pentru motorină, care este folosită în agricultură. Va fi explicat un sistem cum trebuie să făci dovada faptului că ai consumat anume pentru lucrări agricole și va fi și o altă măsură legată de mijloace circulante, așa spun ei, care le folosești inclusiv pentru achiziționarea îngrășămintelor, fertilizanților”, susține Igor Grosu, președintele Parlamentului R. Moldova.

Iar premierul Natalia Gavrilița a anunțat deja planul anti-criză al Guvernului. Potrivit ei, anul acesta va fi majorat Fondul de subvenționare până la 1,75 miliarde lei, comparativ cu 1,1 miliarde de lei, în 2021. Prim-ministra a anunțat că a fost extinsă și aria de intervenție a subvențiilor.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

"
"