NordNews
Avem ce spune

VIDEO | Vor să învețe în limba română. De ce vorbitorii de rusă din nordul R. Moldova merg la școli românești?

Republica Moldova trece printr-o criză demografică fără precedent – tinerii pleacă, iar natalitatea este de ani buni mult mai mică decât mortalitatea. Școlile se închid rând pe rând, din cauza lipsei elevilor, mai ales în sate. În prezent, în țară activează 1.241 de școli primare, gimnazii și licee, dintre ele 978 sunt cu predare în limba română și 263 cu predare în limba rusă, cifră ce ar putea să scadă în următorii ani. Se va întâmpla nu doar din cauza numărului mic de elevi, dar și a tendinței unor părinți de a-și înscrie copiii vorbitori de limbă rusă la o școală cu predare în limba română.


„Învăț în școala cu predare în limba română, pentru că am posibilitatea să învăț foarte multe limbi aici.”

„Uneori ea chiar mă ajută cu traducerea actelor pentru servici.”

„Nu încurcă niciodată copilul să cunoască mai multe limbi.”

Acum şapte ani, școala cu predare în limba rusă din Oclanda, raionul Soroca, s-a închis. Majoritatea localnicilor de aici sunt de origine ucraineană. Copiii au început să facă naveta pentru a frecventa şcoala cu predare în limba română din satul vecin, Cremenciug.

„Multe generații am văzut. Au fost 170 de copii la școală, când eu am învățat. Dar cu timpul oamenii plecau din sat și școala se tot micșora”, povestește Emilia Civiriuc, locuitoarea s. Oclanda.

Antonina Goncearova este de etnie ucraineană. Femeia spune că nu cunoaște limba română. Din această cauză s-a confruntat cu multe greutăți.

„Eu am învățat la colegiul pedagogic din Soroca și după terminarea studiilor m-am măritat în satul Oclanda și așa am și rămas aici. Satul este ucrainean. Pentru mine aici a fost ușor. Nepoții. Sunt foarte bucuroasă pentru ei. Ei cunosc și limba ucraineană, și limba rusă, și mai ales cunosc la perfecție limba română și cum se scrie corect”, spune Antonina Goncearova.

Populația satului Oclanda scriptic este de 530 de persoane, dar cei care locuiesc în sat sunt în jur de 300 de oameni, majoritatea pensionari. Familiile tinere aproape toate sunt plecate peste hotare. În sat se nasc doar câte 2-3 copii pe an.

„Cea mai mare problemă că elevii care terminau studiile, așa și au plecat din sat, nu s-au întors să locuiască aici, să-și facă o familie, să aibă iarăși copii care să meargă la școală, la grădiniță. Direcția Soroca și părinții au decis împreună ca, totuși, copiii să meargă la școala din satul Cremenciug, să studieze în limba de stat”, povestește Lidia Vacari, primara satului Oclanda.

La început, copiilor le-a fost greu să se adapteze la noile condiții de studii, mai ales că a trebuit să susțină și examene într-o limbă pe care nu o cunoșteau aproape deloc.

„În școlile rusești se învăța foarte puțin limba noastră, moldovenească. Se acorda mai multă atenție limbilor străine și din cauza asta, copiilor le-a fost foarte greu să treacă. Însă ei învață și nu învață rău”, susține Emilia Civiriuc.

În 2015, în gimnaziul satului Cremenciug au fost transferați 25 de elevi din Oclanda.

„Primul an, când copiii au venit, de exemplu, a fost după Anul – Nou și de aceea, până la sfârșitul anului a fost o clasă separată. Am făcut trei ani de zile activități în cadrul școlii, unde ne-am ocupat foarte mult cu copiii veniți din Oclanda, unde am învățat limba română. Și de acum, pe parcurs, copiii de cum veneau, era mai ușor de lucrat. Doar primii ani a fost mai complicat”, susține Valentina Bulmaga, directoarea Gemnaziului Cremenciug.

Natalia Rudak este mama a doi copii. Femeia a dorit ca odraslele ei să cunoască bine limba română.

„Fiul meu a mers încă din clasa întâi la școală cu predare în limba română, așa că îi este mult mai ușor. Învață, vorbește. Fiica după terminarea școlii cu predare în limba română, a continuat studiile în limba rusă. Examenele le-am dat excelent, dar să vorbim în limba română ne e cam dificil. Dar înțelegem, scriem, cunoaștem gramatica la perfecție. Reiese că noi cunoaștem multe limbi”, povestește Natalia Rudak, locuitoarea s. Oclanda.

Directoarea gimnaziului din Cremenciug, Valentina Bulmaga, spune că cei mici se adaptează destul de ușor la programul de învățământ, iar pentru cei mari este nevoie de mai mult timp și pregătire.

„Avem Centru de Resurse pentru Educația Incluzivă. Acolo avem tot copii și de la Oclanda, și de la Cremenciug, unde ne ocupăm, este cadru de sprijin. I-am primit cu brațele deschise. Cu toate că pe alocuri ne-a fost greu și nouă, pentru că noi trebuia să vorbim în limba română, pe urmă trebuia să trecem câteodată și la limba rusă, ca să explicăm copilul, să înțeleagă cât de cât. Asta a fost o perioadă de vreo câțiva ani. Pe urmă, treptat, copii au intrat în sistemul nostru și este mai ușor”, spune Valentina Bulmaga.

Olesea Buimistru a învățat la gimnaziul din Cremenciug, pentru că a vrut să studieze limba română. La fel a îndrumat-o și pe fiica sa.

„A rămas puțină lume care vorbește în limba hohlească, cum s-ar spune. Ca mamă pot să vă spun că îmi pare bine că copilul meu învață în satul Cremenciug. Limba de stat. Și îmi pare bine că mai departe o să se ducă, o să aibă unde să învețe”, spune Olesea Buimistru, secretara Consiliului Local Oclanda.

Totuși, la solicitarea unor părinți, în satul Oclanda a fost deschisă o școală primară.

„Totuși a fost o mare rugăminte ca în sat să fie deschise clasele întâia – a patra. Și în 2020 la întâi septembrie 17 copii, clase întâia – a patra, au pășit pragul noii școli”, povestește Lidia Vacari.

„În grădiniță a fost deschisă o nouă instituție care se numește „Școala Primară – Grădinița Oclanda”. Orele se țin în limba română, pentru că elevii noștri merg mai departe să învețe în alte școli și chiar în satul vecin, școala e cu predare în limba română”, povestește Marianna Vacari, directoarea Școala Primară – Grădinița Oclanda.

În prezent, la școala primară din satul Oclanda învaţă 17 copii. Aici activează patru profesori.

„Copiii se transformă. Nu vine totul ușor și foarte rapid, dar cu ajutorul profesorilor noi ne străduim ca totul să fie bine și credem că tot ce se face aici, în satul nostru, în instituția noastră, este doar spre binele copiilor noștri, pentru că copiii sunt viitorul nostru”, adaugă Marianna Vacari.

În gimnaziul din Cremenciug învaţă 78 de copii, 21 dintre care vin din satul Oclanda. Elevii fac naveta cu autobuzul școlar.

„Când aveam și clasele primare, făcea două rute dimineața și două la amiază. Acum una dimineața și una la amiază, când duce elevii. Așa am făcut orarul ca să fie cât mai convenabil în primul rând pentru elevi”, spune directoarea Gimnaziului Cremenciug.

Locuitorii din Oclanda spun că și tradițiile satului sunt importante pentru ei.

„Aici sunt și belaruși la noi, și moldoveni, și ucraineni, și ruși. Avem un sat încărcat”, spune Antonina Goncearova din s. Oclanda.

„Nu am nimic împotriva limbii de stat. Fiecare trebuie să o cunoască. Îmi doresc ca să se păstreze tradițiile satului nostru și să se transmită din generație în generație”, spune o săteancă.

În ultimii 10 ani, în raionul Florești s-a închis o singură școală cu predare în limba rusă și și-au încetat activitatea nouă școli cu predare în limba română. Totodată, în raionul Sîngerei au fost închise patru școli cu predare în limba rusă și opt școli cu predare în limba de stat. În raionul Ocnița s-a închis o singură școală cu predare în limba rusă și trei școli cu predare în limba română și în raionul Edineț s-au închis trei școli cu predare în limba română și o școală cu predare în limba rusă.

Grafic SCOLI INCHISE IN ULTIMII 10 ANI PE RAIOANELa unicul liceu privat din Bălți a fost deschisă o clasă pregătitoare, unde cei mici se adaptează la viața de elev și învață limba română. În clasă sunt 18 copii.

„Jumătate din ei sunt vorbitori de limba rusă. Doi avem vorbitori de limbă turcă. De la început era un pic mai dificil, pentru că traduceam mereu mesajele. Și acum o mai facem pentru unii, care mai greu înțeleg, cu toate că cunosc foarte multe cuvinte în limba română”, spune Marina Nedelea, educătoare în clasa pregătitoare.

Asea are cinci anișori. Nu a frecventat grădinița niciodată și vorbește doar limba rusă. Copila învață acum mai multe limbi.

Asea Apostol: „Pentru că încă nu cunoșteam limba română, ei m-au trimis la școala românească. Când o să merg în clasa întâi, o să cunosc limba română. Marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică.”

Reporteră: „Cum se zice la măr?”

Asea Apostol: „Apple.”

Reporteră: „Iar în română?”

Asea Apostol: „Măr.”

Educătoare: „Soarele cum este?”

Asea Apostol: „Yellow.”

Educătoare: „În română?”

„Majoritatea copiilor vorbitori de limba română cunosc limba rusă și atunci când văd că ei nu știu, trec imediat și vorbesc să fie înțeleși de prieteni”, povestește Marina Nedelea.

„Eu vorbesc cu Milana, Taisia, Nadejda și Vasile în limba rusă. Iar cu alții eu…nu știu. Eu știu cum îi cheamă, eu pe toți știu cum îi cheamă, dar… Nadejda vorbește nu știu în ce limbă, dar ea vorbește…sau în română, sau în engleză și ea mă înțelege”, spune Asea Apostol în vârsta de 5 ani.

Frații Dede sunt de origine turcă. Recent au venit în Republica Moldova și încă se află în proces de adaptare.

Sami Yusuf Dede: „Tatăl nostru este domnul director liceului în care noi învățăm. Acasă noi vorbim în limba turcă.”

Reporteră: „Și cu ceilalți copii la școală?”

Yunus Emre Dede: „Limba română, limba engleză.”

Sami Yusuf Dede (în turcă): „Și la grădiniță în ce limbă ai vorbit?”

Yunus Emre Dede (în turcă): „Română.”

Sami Yusuf Dede: „Română. Dar cred așa, că nu este ușor pentru el, că el este mic.”

Reporteră: „Mai erau și alți copii turci?”

Sami Yusuf Dede: „Da.”

Yunus Emre Dede: „Trei.”

„Copiii vorbitori de limba turcă au învățat mai ușor, pentru că nu le-a creat nimeni condiția. Eu nu cunosc turca, colegii nu cunosc turca și ei au fost nevoiți să stea atenți, să stea cu urechea chiulită mereu, pentru a înțelege. Sau dacă nu înțelegeau, arătam prin semne, prin imagini”, povestește Marina Nedelea.

Sami a studiat patru ani în Tanzania în limba engleză, apoi a venit în Republica Moldova și a reluat clasa a patra. Aici învață limba română.

Sami Yusuf Dede: „Cel mai bun prieten al meu este Sebastian.”

Reporteră: „În ce limbă vorbiți voi între voi?”

Sami Yusuf Dede: „În limba engleză. Mi-e mai ușor să vorbesc în limba engleză.”

„Îmbucurător este faptul că în ultimii ani se observă o tendință de a dori să se cunoască limba de stat. Din cei 15 elevi, pe care îi am în clasă, jumătate vorbesc acasă limba rusă. Atunci când copiii vin în clasa întâi, sunt copii care știu doar „Bună ziua” și dacă îi întrebi cum îi cheamă, atât. Și atunci, suntem nevoiți o lună, două, să traducem pe parcursul lecției”, povestește Mihaela Petrov, învățătoare de clasele primare.

Copiii spun că, acasă, sunt nevoiți să vorbească cu părinții în mai multe limbi.

„Cu tata în limba română, iar cu mama în limba rusă. Cu lecțiile mă ajută tata”, spune Sofia Dimcova, elevă în clasa I.

„Cu tata vorbesc în limba rusă și cu mama vorbesc în limba română. Și am venit la școala de limba română să învăț mai multă română”, explică Chirill Tarnovschi, elev în clasa I.

„Îi ajutăm să învețe o română corectă din start, pentru că ceea ce aud ei în societate, nu este o limbă literară”, spune Mihaela Petrov, învățătoarea.

Învățarea unei limbi se face în primul rând prin comunicare, spun învățătorii.

„Atunci când copiii se duc la grădinițe, uneori, dacă este vorbitor de limba rusă, toată grupa vorbește în limba rusă. Și părinții ne-au zis de momentul acesta. La noi dacă avem un vorbitor de limba rusă, el neapărat vorbește româna în câteva săptămâni, pentru că se vorbește doar în româna. Încercăm cumva să creăm, așa, un mediu fertil pentru limba de stat, pentru limba română”, spune Mihaela Petrov.

Dacă la început apar lacrimi și temeri, în timp, elevii ajung să vorbească bine ambele limbi.

„La început era foarte greu și învățătoarea îmi arăta testele pe care eu le-am scris, câte cinci, câte șase greșeli”, povestește Elezaveta Bantaș, elevă în clasa a IV-a.

„Când am venit, mie îmi era foarte greu, deoarece eu nu înțelegeam ce spunea profesoara mea, ce spuneau colegii mei și eu chiar plângeam”, povestește Milana Beșliu, elevă în clasa a VII-a.

„La început mi-a fost greu, pentru că nu știam nicio limbă. Eu știam doar rusa și cam într-o lună am învățat româna”, susține Alexandru Ciobanu, elev în clasa a VII-a.

„La școală eu vorbesc mai des cu prietenele mele în rusă, dar la lecții noi vorbim în română”, spune Valeria Roșca, elevă în clasa a VI-a.

„S-au inclus copiii. Și acum avem succes, căci copiii pot foarte bine să formuleze un gând, recită o poezie, rezolvă problemă, discută. Dacă e vorba de limba română, povestesc foarte bine textul. Părinții sunt mulțumiți, copiii sunt binedispuși”, spune Mariana Crasnojon, directoare adjunct L.T. „Orizont” Bălți.

Iar cei mai perseverenți elevi ajung chiar poligloți.

„Eu pot să vorbesc liber și în engleză, și în română, și în rusă”, spune Elezaveta Bantaș, elevă în clasa a IV-a.

„Când am venit la școală, eu știam numai limba rusă, dar m-am adaptat și eu sunt fluentă în limba rusă, română și engleză, cel mai bine. Învăț turca și germana tot”, spune Alla Șușulcova, elevă în clasa a VII-a.

„Pot să se salute și în română, și în rusă, și în engleză, și în limba turcă, deoarece abordează toate aceste limbi chiar de la ciclul primar”, susține Mariana Crasnojon.

În Bălți activează opt instituții de învățământ cu predare în limba română unde își fac studiile 8.599 de elevi și 15 instituții de învățământ cu predare în limba rusă, unde își fac studiile 6.399 de elevi. În ultimii 10 ani, aici au fost închise două gimnazii cu predare în limba rusă.

Cel mai mare liceu din Bălți rămâne a fi LT „Mihai Eminescu”.

„Este o școală prietenoasă tuturor copiilor, indiferent de naționalitate. La moment, în conformitate cu sondajele sociologice prezentate de către diriginți, 8% din numărul total de copii din instituție provin din familii vorbitoare de limba rusă”, susține Daniela Rabei-Dubeț, directoarea adjunct LT „Mihai Eminescu” Bălți.

„Noi suntem o familie vorbitoare de rusă, așa s-a întâmplat. Alegerea noastră cu soțul a fost una conștientă. La început, bineînțeles, au fost anumite dificultăți legate, mai ales, de un dicționar mare de cuvinte noi. Acum copilul învața destul de bine. Ea e ca peștele în apă, trece dintr-o limbă în alta. Uneori ea chiar mă ajută cu traducerea actelor pentru servici”, spune Svetlana Stratan, o mamă.

Elevii care au învățat limba română de la zero spun că nu regretă efortul depus.

„Veneam plângând, pentru că nu înțelegeam unele exerciții. Dar cu ajutorul părinților m-am descurcat. Mă strădui cu prietenii din școală să comunic în limba română, ca apoi în caz dacă voi continua studiile în România, să pot să comunic liber. Dar, de asemenea, am prieteni din școli rusești și cu ei vorbesc în rusă”, spune Ana Stratan, elevă în clasa a IX-a.

„Învăț în școala cu predare în limba română, pentru că am posibilitate să învăț foarte multe limbi aici”, spune Anastasia Morari, elevă în clasa a IX-a.

„Profesorii au fost mereu indulgenți față de mine, chiar dacă făceam unele greșeli. Îmi este mai ușor să mă încadrez în societate și, de asemenea, e mereu un avantaj să mai cunoști o limbă. Noi învățăm și limba rusă, ca limba străină, până la clasa a IX-a”, spune Inna Zabalotnîi, elevă în clasa a XII-a.

Și mai greu le-a fost celor care au fost transferați în altă școală la mijloc de semestru, fără a fi pregătiți, cel puțin moral.

„La început am studiat primele două luni, din clasa întâi, în Liceul „Gogol” (rusesc – n.r.) și pe urmă m-au dat, așa, brusc în acest liceu. Am avut noroc că am fost într-o clasă cu alți copii vorbitori de rusă și cumva am găsit o limbă comună cu dânșii. Acum totul este bine”, susține Evghenia Matcovscaia, elevă în clasa a XII-a.

„Îmi este mai simplu în limba rusă. Eu mereu am fost cu bunicii, pentru că părinții aveau foarte multă treabă. Bunicul, când eu m-am născut, mă învăța rusă. Iar mama era împotrivă. Memoram mai ușor cuvintele în rusă, decât cele în română”, spune Valeria Moisenco, elevă în clasa a V-a.

„Noi cunoaștem româna, dar știm să vorbim și rusa. Și engleza, și germana, și franceza”, spune o gașcă de băieți.

„Am grijă ca să așez copiii vorbitori de limbă rusă alături de copii vorbitori de limba română, dar care înțeleg limba rusă, ca pe parcurs să-i ghideze. Noi înțelegem că lor le este mai greu. Dar, totodată, le spunem că în clasa a V-a, când o să ajungeți să studiați limba rusă, deja ei o să vă învețe pe voi”, povestește Viorica Mățilă-Parfenii, învățătoare.

Părinții cred că este bine și corect ca elevii să cunoască limba română pentru a putea să-și aleagă pe viitor orice facultate și orice post de muncă.

„Am și o fetiță mai mare, e studentă la UTM, dar a absolvit școala rusă. Și acolo acum toată materia e în limba română. Și de aceea și ea a fost o motivare, pentru care copiii au venit la acest liceu”, spune Dumitru Bălan, un tată de patru copii.

„Eu când nu înțeleg un cuvânt, colegii îmi explică și, dacă totuși nu am înțeles, ei îmi spun cum este el în limba rusă. Noi cu surioara mea avem un joc „Cartonașii de cuvinte”. Noi scriem pe cartonașe cuvintele, care vrem să le învățăm, și le lipim, de exemplu, lângă pat, pe dulap, chiar și câteodată și în baie”, spune Varvara Bălan, elevă în clasa a IV-a.

„Pur și simplu, la noi tata e român, iar mama dintr-o familie rusă. Și tata a vrut ca eu să știu și limba română. Când eu nu înțelegeam, mama chema o învățătoare”, povestește Vera-Victoria Șarug, elevă în clasa a IV-a.

„Tatăl m-a învățat limba rusă, iar mama limba română și eu din start cunoșteam și rusă, și română”, spune o altă elevă.

În anul de studiu 2021-2022 în țară activează 1241 de școli primare, gimnazii și licee. Din totalul de aproape 337 de mii de elevi – 80,6% urmează studiile în limba română, 19,3% – în limbă rusă și doar 0,1% în alte limbi, precum engleză și bulgară.

Și mai puțin se studiază în limba ucraineană, ceea ce s-a dovedit a fi o problemă în contextul crizei refugiaților ucraineni. De exemplu, doar la gimnaziul numărul 9 din Bălți, elevii din Ucraina au posibilitate de a face ore în limba ucraineană.

Grafic TOTALUL SCOLI - ROMÂNĂ - RUSĂ

„Gimnaziul nostru este unica școală din municipiu, unde se studiază limba și literatura ucraineană. Avem patru ore pentru studierea limbii și literaturii ucrainene și o oră pentru învățarea istoriei, culturii și tradițiilor ucrainene. De aceea, copiii care au venit la noi s-au integrat ușor și nu au întâmpină dificultăți nici în comunicare, nici la studii”, susține Ludmila Plasiciuc, directoarea gimnaziului nr. 9.

Aici, copiii refugiați au primit rechizite, manuale și tot sprijinul necesar pentru a merge din nou la școală.

„Sunt în clasa a patra. Această școală e bună, plăcută. Astăzi noi am desenat. Noi învățăm limba rusă și limba ucraineană”, spune Makar Iarmolițchi, elev în clasa a IV-a.

„Engleză, ucraineană”, spune Sonia, elevă în clasa a II-a.

În prezent, la gimnaziul nr. 9 din Bălți învață patru elevi din Ucraina.

„În clasă învață preponderent elevii vorbitori de limba rusă, dar sunt și copilași care vorbesc în limba ucraineană, dar nu o ucraineană curată, ci puțin cu accent rusesc, cu unele cuvinte rusești. De aceea îi învățăm mai mult prin joacă. Arătăm un obiect oarecare, le spunem cum sună el în limba ucraineană. De exemplu, „pivnăc” înseamnă „cocoș”. Și arătăm imaginea. Și culorile tot la fel învățăm”, explică Victoria Isac, profesoară de limba ucraineană.

Mamele care și-au dat copiii la școală spun că au primit tot suportul necesar.

„Peste tot ni s-a dat cale verde, și la controlul medical, și cu directorul, și cu profesorii. Sunt foarte recunoscătoare. Pentru că, din cauza războiului în țara noastră, procesul educațional s-a întrerupt aproape complet. Fiicei mele, Sașa, îi place foarte mult la școală. Ne-au asigurat cu de toate. A rămas doar să asculte de profesori și să-și facă tema pentru acasă. Suntem foarte recunoscători pentru tot. Mulțumesc mult”, spune Ecaterina, o refugiată din Ucraina.

„Îmi fac griji că nu merge la școală și sper că el totuși se va încadra în procesul educațional, măcar în limba rusă. El depune efort și îi place aici foarte mult”, spune Tatiana Iarmolițcaia, o altă mamă.

În timp ce unele gimnazii din Bălți se laudă cu rezultate în activitate, altele se închid. Pe data de 29 martie, autoritățile locale au decis să pună lacăt la ușa gimnaziului nr. 4 cu predare în limba rusă, frecventată în mare parte de romi. Asta pentru că școala avea doar 15 elevi.

Directorul gimnaziului a declarat că din cauza numărului prea mic de elevi, instituția de învățământ nu făcea față cheltuielilor pentru întreținere.

„Școala noastră nu a avut capacități suficiente de autofinanțare cu un număr atât de mic de elevi. Noi am avut câte 7-8 copii în fiecare clasă și când părinții au văzut acest lucru, ei au decis la ședințele comune să își transfere copiii la alte instituții”, susține Anatolie Mahu, directorul Gimnaziului nr. 4 din Bălți.

Reprezentanții Direcției de Învățământ din Bălți spun că gimnaziul nu avea capacitatea să deschidă clase primare.

„În Gimnaziul nr. 4 învață un contigent anumit de copii, știți foarte bine că majoritatea sunt romi. De la începutul anului școlar, la Gimnaziul nr. 4 învățau 15 elevi, dintre care 8 în clasa a 8-a și 7, în clasa a 9-a. Pe parcursul anului școlar, 5 dintre acești elevi au plecat peste hotare și au ales să frecventeze alte școli. Astfel, pe 1 martie, în Gimnaziul 4 din municipiu frecventau școala doar 10 elevi”, spune Alexandru Roșca, Șef Secția politici educaționale și management Direcției de Învățământ.

Gimnaziul Nr. 4 din Bălți a fost deschis în anul 1945, inițial ca școală primară. În anii 80, școala număra peste 1500 de elevi. Pentru că gimnaziul a fost închis, profesorii de aici vor fi angajați în cadrul altor instituții de învățământ.

„O astfel de școală nu prezintă rezultate eficiente. Elevilor li s-a propus să fie redirecționați la alte școli, ceea ce au și făcut, iar profesorii au fost angajați în altă parte. Consider că instituțiile de învățământ trebuie folosite în mod eficient”, spune Nicolai Grigorișin, primarul municipiului Bălți.

În Republica Moldova, distribuția elevilor după limba de instruire relevă că, în regiunea Centru, majoritatea elevilor fac studii în limba română (96,5%), urmată de regiunea Sud (82,7%). La fel, ponderi semnificative ale elevilor care urmează studiile în limba română dețin regiunea Nord (78,7%) și municipiul Chișinău (78%).

Anul trecut, nouă instituții de învățământ din Republica Moldova au fost închise la inițiativa autorităților locale.

1 Comentariu
  1. Didi spune

    Viitorul vorbeste romana si engleza. Cu rusa nu mai faci nimic in lumea de azi, rusia va fi din ce in ce mai izolata pe plan international, dupa razboiul pornit impotriva ucrainei. Toate firmele mari au plecat din rusia, asa ca locuri de munca nu o sa mai fie si somajul va creste mult ani intregi de acum incolo. Comertul cu rusia va disparea treptat, ue va sista relatiile cu rusia. Pentru moldova viitorul e uniunea europeana si tot ce inseamna vest, asa ca invatati romana si engleza.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

"
"