Teoretic, mergem înainte, căci tot ce se face se face spre bine…
Teoretic, Republica Moldova este o țară independentă, practic însă, avem trupe armate străine pe teritoriul țării noastre, și, cu permisiunea Puterii, firește, vin străinii și fac ce vor (la noi, cu noi, mă tem că uneori și din noi)…
Guvernanții se jură că mergem cu pași fermi spre bine. Teoretic. Practic însă, suntem (nu de ieri, de alaltăieri, și cam la toate capitolele) la coadă…
Teoretic, aleșii reprezintă voința poporului. Practic, moldovenii sunt dezamăgiți – dacă nu chiar scârbiți– după fiecare scrutin…
Teoretic, contăm pentru țara asta. Practic, nu le pasă de noi nici în ziua alegerilor, nici când se duc oamenii, cu sutele de mii, din Moldova.
Deși, teoretic, nicăieri în lume ca la noi acasă…
Teoretic, avem personalități de vază cu care ne putem mândri. Practic, așteptăm să le recunoscă alții valoarea, ca noi, aici, acasă, să-i înjurăm pentru te miri ce păcate, demult uitate…
Suntem în Postul Mare și, teoretic, ar trebui să ne gândim la cele sfinte. Practic, posturile tv de la noi nu duc lipsă de știri senzaționale (omoruri, bătăi, violuri ș.a.m.d.)…
Teoretic, Moldova e o țară agrară, practic însă cumpărăm (și mâncăm) poamă din Peru, roșii din Turcia, mere din Polonia, cartofi din Belarus sau Ucraina etc. etc.
Teoretic, socialiștii sunt de stânga,
teoretic, PDM e un partid pro-Moldova…
Și tot teoretic locul hoților e la pușcărie, nu în parlament. La noi însă totul e posibil.
Și, poate că cel mai teoretic, în funcțiile de Stat (și de șezut) ar trebui să stea oameni competenți, nu din cei ascultători, cu bănuți, interese și relații… Asta e partea frumoasă a teoriei.
Că dincolo – nimic nou sub soare, or, din moși-strămoși,practica f*te gramatica, vorba poetului.
Mâine, ai noștri vor juca cu francezii. Fundații Naționalei Moldovei ne asigură că, teoretic, avem șanse…
Minunat!
Hai, Moldova!!!
