Voldemar Crețosu// Trăi(a)m din împrumut, de la o lună la alta…

În ultima vreme, în RM apar, într-o veselie care te pune pe gânduri, case de împrumut. La tv, la radio, în transportul public, pe net și (pe) oriunde vedem reclame rumene care ne îndeamnă mieros să luăm un credit, cât stăm aiurea în ambuteiaj și pierdem vremea de pomană. Companiile cu pricina se întrec în promisiuni și generozitate – primești banii acum, în doar câteva minute, fără care dovezi de venit etc. etc. Primul împrumut e gratuit, ne asigură ei, conștienți probabil de faptul că unde merge suta merge și mia. Căci în Moldova majoritatea trăiesc (dacă putem spune așa) din credite și împrumuturi – până la salariu, până-mi trimite mama, sora, soțul ș.a.m.d., până la pensie, până… până… Noroc de cei plecați, că altfel…

Cu salariile noastre gospodar nu te faci, doar dacă ești șef la ANRE, Union Fenosa, ori măcar un pârlit de judecător, procuror sau cel puțin avocat și știi să te învârți. Că doar, știți voi, sovestea moldoveanului a murit de foame.

Majoritatea însă se năcăjesc precum celebrul personaj al lui Gogol (Akaki Akakievici) care tăia din poalele mantalei ca să cârpească o mânecă.

La o adică, trăiesc și cei din Europa cu credite, dar nu poți compara situația lor cu jalea noastră. Dacă ei trăiesc, noi o ducem, și e de mirare cum (de) o ducem…

Poate că ne-am obișnuit deja, poate că…   Nu vreau să cred că merităm asta.

Dar, vorba ceea „sănătate să fie, că restul le-om face noi”. Și avem. Farmacii la tot pasul.

Și case de amanet, unde poți lăsa ce mai ai. Dacă (mai) ai, firește…

leave a reply