Criza provocată de războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran, precum și blocarea Strâmtorii Ormuz, începe să afecteze puternic industria aviatică mondială. Prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat în ultimele două luni, iar efectele se resimt deja prin anulări de zboruri, falimente și majorări de tarife.
Potrivit unei analize publicate de The Guardian, perturbările din transportul petrolului și kerosenului prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice la nivel mondial, au dus la creșteri accelerate ale costurilor pentru companiile aeriene.
Profesorul Rafael Palacios, șeful departamentului de aeronautică de la Imperial College London, a descris situația drept „îngrozitoare”, precizând că prețul combustibilului de aviație a ajuns la nivelul la care se afla benzina pentru automobile anul trecut.
Primele efecte sunt deja vizibile în sectorul aerian. Lufthansa a anunțat anularea a 20.000 de zboruri, compania low-cost Spirit Airlines și-a declarat falimentul, iar Virgin Atlantic și International Airlines Group, proprietarul British Airways, au anunțat scumpirea biletelor.
În același timp, easyJet a introdus o politică de rezervare „cu încredere”, prin care garantează că prețul biletelor nu va fi modificat după achiziție. Totuși, măsura este valabilă doar până în septembrie, perioadă pentru care compania și-a asigurat 70% din necesarul de combustibil prin contracte financiare.
Experții avertizează că problema nu ține doar de costuri, ci și de aprovizionare. Aproximativ 41% din combustibilul de aviație utilizat în Europa tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Potrivit datelor companiei Kpler, livrările globale de kerosen și combustibil pentru avioane au coborât săptămâna trecută sub 2,3 milioane de tone, cel mai redus nivel înregistrat până acum.
Profesorul Richard Green, specialist în energie sustenabilă la Imperial College London, consideră însă că piața globală nu va rămâne complet fără petrol, deoarece unele state din Golf pot redirecționa exporturile prin conducte și alte rute maritime.
„Scăderea reală este de cinci până la zece milioane de barili pe zi dintr-un consum global de aproximativ 100 de milioane”, a explicat Green.
Cu toate acestea, analiștii avertizează că, dacă războiul cu Iranul va continua până la sfârșitul lunii iunie, rezervele globale s-ar putea epuiza rapid, iar prețul petrolului ar putea crește și mai mult.
Criza începe să schimbe și comportamentul turiștilor. Jenny Southan, fondatoarea platformei Globetrender, afirmă că tot mai mulți oameni amână rezervările și preferă destinații mai apropiate și considerate mai sigure, în timp ce zborurile lung-curier sunt analizate cu mai multă atenție.
Specialiștii susțin că actuala situație ar putea accelera tranziția către aviația fără combustibili fosili. Tehnologiile pentru combustibili sintetici și avioane alimentate cu hidrogen există deja, însă costurile rămân foarte ridicate.
„Dacă banii nu ar conta, tehnologia există”, a declarat profesorul Rafael Palacios, care estimează însă că tranziția completă către aviația „jet zero” ar putea dura aproximativ 50 de ani.
Experții avertizează că efectele crizei energetice nu se vor limita la transportul aerian. Prețurile ridicate la petrol afectează deja statele dependente de importuri și perturbă inclusiv livrările de îngrășăminte către unele țări africane.
„Poți căuta o rază de lumină, dar norul în sine este extrem de întunecat”, a avertizat profesorul Richard Green.
