Imaginați-vă o recreație într-un liceu de la sat. Un elev vrea să meargă la baie, dar trebuie să stea la rând nu doar cu colegii, ci și cu pacienți, unii dintre ei bolnavi de tuberculoză, COVID-19, gripă sau alte infecții respiratorii. Pare absurd, dar acesta este scenariul analizat în nordul Republicii Moldova, unde un Centru al Medicilor de Familie, cu ambulatoriu, ar fi putut fi mutat chiar în incinta unei instituții de învățământ.
Peste o mie de locuitori din satul Beleavinți, raionul Briceni, primesc servicii medicale în Casa de Cultură a localității, după ce Oficiul Medicilor de Familie a ajuns în paragină. Clădirea a fost lăsată ani la rând fără reparații, iar în final tavanul s-a prăbușit în mai multe încăperi. În prezent, doctorii lucrează fără condiții elementare, iar pacienții nu mai beneficiază de intimitatea actului medical. Soluția este una temporară, iar autoritățile caută alternative, luând în considerare inclusiv mutarea ambulatoriului în gimnaziul din sat, deși printre pacienți se numără și persoane cu tuberculoză, gripă sau alte infecții respiratorii. În context, oamenii din sat încep să aibă suspiciuni privind posibile interese economice legate de terenul actualului oficiu, unde ar putea fi construit un supermarket al unei rețele comerciale naționale.
Capitolul I: Punct medical, lăsat în paragină
Tavan prăbușit, grinzi putrede, calorifere ruginite, mucegai și găleți puse să adune apa care curge din acoperiș. Nu sunt imagini dintr-o ruină abandonată, ci din Oficiul Medicilor de Familie din Beleavinți, raionul Briceni. Aici ar fi trebuit să fie deserviți cei peste o mie de locuitori ai satului.
„Curgea acoperișul, podelele erau rele, era frig, apă nu era. Blocul sanitar tot era departe, îți puneau o picurătoare, ai nevoie să pleci la baie, dar acela era departe. Nu erau condiții bune.” – Valentina, locuitoare a s. Beleavinți, r. Briceni.
Clădirea și terenul se află în gestiunea Consiliului Raional Briceni. Anume această instituție, în calitate de fondator, are responsabilitatea de a interveni și de a aloca resurse pentru reparații.
„Starea clădirii Oficiului Medicilor de Familie Beleavinți a fost deplorabilă. Acoperișul era deteriorat. De aceea, am fost nevoiți să sistăm activitatea. Prin decizia Consiliului Local, am fost dislocați în altă clădire temporară.” – Dumitru Gîncul, șeful IMSP Centrul de Sănătate Briceni.
Primarul localității spune că problema este una veche, iar autoritățile raionale au fost informate de mai multe ori.
„Mă rog, mulți ani la rând aici nu s-a investit. Nu s-au făcut investiții din partea Consiliului Raional, iar noi am depus mai multe demersuri. Ultimul a fost în iunie 2025, când am arătat că, în timpul ploilor abundente, curge, iar personalul și oamenii umblă cu gălețile.” – Maria Prisacari, primar al s. Beleavinți, r. Briceni.
Capitolul II: O altfel de „amalgamare”
În căutarea unei soluții, autoritățile raionale s-au gândit că amplasarea punctului medical înclădirea gimnaziului din sat ar fi o idee bună. În instituție sunt funcționale două etaje, iar la al treilea activitatea este doar ocazională. Astfel, cei aproape o sută de copii ar puteasă le facă loc și pacienților.
„Chestia că gimnaziul din Beleavinți are trei etaje. Ocupat este numai primul etaj, cu elevi. Etajul doi și trei este liber. La etajul doi este cabinetul vicedirectorului și o sală cu tablă interactivă. Atât. În schimb, tot etajul, sute de metri pătrați, se încălzește iarna. Acolo, cu o intrare separată, ne-am uitat, am fost cu fondatorul [n.r. Consiliul Raional] pe loc, cu o intrare separată, cu o parte, cu câteva clase acolo în care putem să… Era să fie și acolo ok.” – Dumitru Gîncul, șeful IMSP CS Briceni.
Spre mirarea factorilor de decizie, cadrele medicale nu au împărtășit entuziasmul lor.
„Ne-au arătat că o aripă acolo la școală, la etajul 2, o să ne dea, o să ne facă perete, să nu fim cu copiii la un loc. De afară o să ne facă intrare, o să ne facă parcare pentru mașina noastră [n.r. de serviciu], intrare pentru pacienți. Cum putea să ne trimită pe noi în școală, când noi avem boli infecțioase? Până și tuberculoză avem, până și sifilis în sat este un caz. Cum putem noi să fim, cu așa boli serioase, printre copiii în școală? Asta nici vorbă nu poate fi.” – Victoria Munteanu (nume schimbat), medic.
Principala problemă constă în faptul că edificiul are un singur bloc sanitar și o singură coloană de canalizare. Separarea reală a elevilor de pacienți ar presupune lucrări capitale: grupuri sanitare separate, trasee noi de țevi, intervenții în pereți și podele, sisteme distincte de evacuare și autorizații. Totuși, chiar dacă toate aceste modificări ar fi implementate, localnicii nici nu vor să audă de mutarea ambulatoriului în incinta școlii.
Acest lucru nu-i bun, căci în sat sunt mulți bătrâni, persoane cu dizabilități, fel de fel de boli și nu au ce căuta în școală. Nouă ne trebuie în sat să fie școală, spital, farmacie, club și biserică. Nouă ne trebuie un sat european dezvoltat. Nu ne trebuie să punem totul unul peste altul și gata, am gătit. Asta nu-i sat european.”, Zinaida, locuitoare a s. Beleavinți.
„Nu! Școala este școală, acolo sunt copii, iar aici [n.r. OMF] apelează oameni bolnavi. Cum să se ducă acolo, în școală? Sunt oameni bolnavi, se vor molipsi copiii… Aici [n.r. locul inițial al OMF] era bun, aici e centrul satului. Veneau de la Berlinți [n.r. satul vecin] încoace și treceau analizele.”, Vasile, locuitor al s. Beleavinți.
Și doctorii insistă ca autoritățile să renunțe la ideea mutării lor în școală, pledând, în schimb, pentru repararea actualului sediu al Oficiului Medicilor de Familie.
„OMF-ul aș dori să fie nu acolo unde învață copiii, ci undeva aparte. De când lucrez, sunt multe boli și mă tem să nu le duc și acasă. Dar cu atât mai mult copiii, într-adevăr, e greu să nu le duci toate acolo. Aș dori ca OMF-ul să fie acolo unde ne-am început activitatea.”, Alina Chiveri (nume schimbat), medic.
În cele din urmă, varianta reamplasării în gimnaziu a fost abandonată. Direcția Educație Briceni susține că o asemenea soluție ar fi ridicat probleme legale.
„Dacă vorbim de această situație, trebuie să ținem cont mereu de interesul superior al copilului. Dacă chiar ar fi fost realizat un asemenea proiect [n.r. reamplasarea], ar fi convenit contrar legislației. Impedimente ar fi fost și pentru conducerea instituției. Nu ar fi putut managerul să se execute corect obligațiunile.” – Eugen Moroz, șef interimar al DÎTS a r. Briceni.
Capitolul III. Asistență medicală în Casa de Cultură
De mai bine de opt luni, cei opt angajați ai Oficiului Medicilor de Familie lucrează într-o sală laterală a Casei de Cultură, în baza unui contract de comodat. Spațiul este insuficient, iar consultațiile medicale au loc fără condițiile necesare pentru confidențialitate. Mai mult, fără ambulator și într-o sală comună, pacienții sunt expuși riscului de infectare, în special în cazul bolilor respiratorii.
„Nu se primește acolo nimic, toți stăm într-o încăpere. Ca să vină pacienții, vin și încep a face gălăgie, că: ,,De ce stau afară și nu pot intra?”, că nu se permite câte mulți. Medicii au necesitatea să-i controleze, mă rog, trebuie să lepede haina. De acum trebuie să-i scotem pe toți afară. Dar se supără lumea, că de ce câte unul [n.r. ne primiți], ce nu ne dați voie, de ce așa… ș.a. Multe întrebări de toate sunt.”, Alina Chiveri (nume schimbat), medic.
„La club [n.r. Casa de Cultură], te duci acolo, dar acolo e o clădire, e o sală… Toți stau [n.r. în acea sală]. Eu vreau să vin la doctor, să discut ceva cu dânsul, ce ar fi un secret, adică să nu audă nimeni. Dar acolo stau toți și se uită și ascultă ce vorbește și de ce-i bolnavă femeia și se umple satul [n.r. de zvonuri].” – Zinaida, locuitoare a s. Beleavinți.
Șeful Centrului de Sănătate recunoaște că spațiul nu este ideal, dar spune că activitatea medicală continuă.
„Taina medicală, sigur, se păstrează. Noi am improvizat așa cum am putut. Nu depinde mult de noi. Alte clădiri nu am avut. Ce ne-au oferit, cu aceea ne-am mulțumit. Actul medical se prelungește mai departe, primirea se face, pacienții sunt deserviți. Da, poate nu sunt acele condiții care trebuie să fie, dar ne mulțumim cu ceea ce avem.” – Dumitru Gîncul, șeful IMSP CS Briceni.
Președintele raionului Briceni, socialistul Nicolae Danilov, aflat de patru luni în funcție, spune că nu cunoaște exact unde sunt dislocați medicii.
„- Acum, ei sunt dislocați în Casa de Cultură, cum vă imaginați dumneavoastră acest lucru, întrucât într-o sală decurge actul medical, iar în altă sală poate fi sărbătoare?
– Din câte cunosc, ei nu se află în Casa de Cultură. Acolo este o clădire temporară. Nu vă pot spune unde se află, deoarece acest lucru s-a întâmplat înainte să preiau funcția [n.r. de președinte de raion] și nu pot să vă ofer nicio informație în acest sens. Acum mă interesează clădirea noastră, a consiliului raional, care este destinată serviciilor medicale. ” – Nicolae Danilov, președintele raionului Briceni.
Capitolul IV: Suspiciuni de corupție
În timp ce medicii lucrează în spații improvizate, în sat au apărut suspiciuni privind viitorul clădirii și al terenului pe care se află Oficiul Medicilor de Familie. Surse ale redacției susțin că terenul ar fi prezentat interes pentru un agent economic din Briceni, care și-ar dori să construiască acolo un supermarket.
„Aici venea omul care trebuie să cumpere teritoriul ăsta. El și-a măsurat, se ducea, venea… Nu-l cunosc, este cineva de la Briceni. Cred că domnilor de la Briceni nu chiar le convine să fie teritoriul sub balanța primăriei.”, Victoria Munteanu (nume schimbat), medic.
Potrivit surselor NordNews, persoana vizată ar fi Nuțu Pop, fost consilier raional și actual șef al Parcului de Autobuze și Taximetrie nr. 9 din Briceni.
Citiți și alt material despre Nuțu Pop: Prim-ministrul Dorin Recean, „peste hotare” la Briceni: „ Obiectivul nostru este să construim o viață bună pentru oamenii noștri”
Vicepreședinta raionului, Larisa Ciornaia, respinge orice intenție de înstrăinare a clădirii.
„Noi ne dorim ca să păstrăm OMF-ul în Beleavinți ca și în oricare localitate. Nu era ca scop ca să scoatem, Doamne ferește, pentru că sunt beneficiari, sunt oameni, sunt localnicii care au nevoie de acest OMF.” – Larisa Ciornaia, vicepreședinta r. Briceni.
Planul privatizării este simplu: autoritățile trag de timp cu rezolvarea problemei până când Oficiul Medicilor de Familie nu mai poate trece acreditarea. Ulterior, clădirea este declarată avariată, iar medicii sunt relocați definitiv. Într-un final, imobilul este scos la licitații pentru o sumă mai degrabă simbolică, iar în locul punctului de asistență medicală apare un supermarket. Autoritățile raionale resping, însă, un asemenea scenariu.
„Este vorbă de prisos, n-am niciun interes. Nici nu am și nu puteam să am. Și nici nu vreau să am. Acreditarea, dacă nu se trece la câteva momente, se mai oferă șase luni de zile pentru înlăturarea unor lacune, care au să fie, dacă vor fi.” – Dumitru Gîncul, șeful IMSP CS Briceni.
„Niciodată nu s-a pus întrebarea oricare bun imobil să fie scos la licitație sau vândut. Niciodată. Noi nu optăm pentru așa ceva. Noi optăm ca bunul imobil să se păstreze în gestiunea noastră.” – Larisa Ciornaia, vicepreședinta r. Briceni.
Contactat de NordNews, Nuțu Pop a negat existența unor negocieri sau interese legate de terenul oficiului medical.
„De la dumneavoastră aud prima dată. Nu, eu n-am dus nici o negociere cu nimeni din asta si nici nu am avut intenția …
– Este fals, vreți să spuneți?.
-Da. Gata! ” – Nuțu Pop, șef al Parcului de Autobuze și Taximetrie nr. 9.
Capitolul V: Autoritățile fug de responsabilități
De mai bine de jumătate de an, primarul, consilierii locali și cadrele medicale cer intervenția autorităților. Sesizările au ajuns la Ministerul Sănătății, Cancelaria de Stat și Aparatul Președintelui. Răspunsul a fost același: intervenția ține de Consiliul Raional Briceni, în calitate de fondator și proprietar al clădirii.
Între timp, cei opt consilieri socialiști din Beleavinți au cerut sprijin inclusiv de la fracțiunea parlamentară PSRM.
Una dintre probleme este lipsa delimitării cadastrale a terenului, fapt care complică intervenția Primăriei.
„Satul nostru se află în proces de înregistrare cadastrală. Nu s-a efectuat delimitarea, iar înregistrarea cadastrală nu a fost finalizată în totalitate; pentru toate aceste demersuri sunt necesare numărul cadastral și toate celelalte documente, care nu există. Acest lucru s-ar putea rezolva separat printr-o procedură accelerată, dar, din nou, nu putem face noi [n.r. Primărie] acest lucru; proprietarul [n.r. Consiliul Raional] este cel care trebuie să se ocupe de asta.” – Pavel Polișciuc, consilier sătesc al s. Beleavinți.
Abia în a doua jumătate a lunii martie, deputații PSRM au răspuns la solicitările consilierilor locali. Propunerea lor nu presupune, însă, nicio asumare a responsabilității. Potrivit parlamentarului Dorin Pavaloi, Primăria și Consiliul Raional trebuie să contribuie financiar la reparația vechiului edificiu, iar în paralel să fie identificați agenți economici și organizații neguvernamentale care ar putea veni cu sprijin.
„Adresarea, care spuneți că a fost din partea consilierilor, a fost interceptată, dar cu atât mai mult vreau să spun că până la venirea adresării, eu am discutat și cu consilierii noștri, și cu doamna primar. Cu părere de rău, la cazul din Beleavinți am găsit mai puțină deschidere din partea primăriei.” – Dorin Pavaloi, deputat PSRM.
Primarul respinge acuzațiile lui Pavaloi și spune că a identificat un agent economic dispus să ajute, însă are nevoie de acordul Consiliului Raional, care este proprietarul clădirii și al terenului.
„Vor să contribuim noi. Noi nu avem temei legal. Am găsit sponsor, care ne va ajuta să facem. Vouă [n.r. Consiliu] nu va ajunge. Noi suntem în ajutor. Așteptăm permisiunea lor [n.r. Consiliul Raional] ca proprietar și ca terenul să fie schematic delimitat să ne arate locul amplasării fântânii, săpării fântânii.” – Maria Prisacari, primar al s. Beleavinți, r. Briceni.
Capitolul VI: Primele semne de ameliorare a situației
După luni de tergiversări, Consiliul Raional Briceni a aprobat, pe 27 martie, alocarea a aproape 450 de mii de lei pentru reparații interioare la Oficiul Medicilor de Familie: pereți, pardoseală, nod sanitar și tavane.
„Căutăm acolo câte 10 foi de ardezie, cât este necesar. Dar când va fi deja agentul economic, se va ridica sus și va vedea câte foi este necesar și vom aloca [n.r. bani] și pentru ele ca să repare [n.r. porțiunea] unde curge la moment. ” – Larisa Ciornaia, vicepreședinta r. Briceni.
Potrivit vicepreședintei raionului, va fi reparată doar partea funcțională a clădirii. Cealaltă parte ar urma să fie separată printr-un perete și să nu fie utilizată.
„Da, este clădirea noastră. Dar a fost așa cum este ea. Cu regret, cum este. Dar o să continuăm, o să facem reparații și o să vedem. Poate mai avem posibilitate să participăm la careva proiecte, că să facem reparații de termoizolare a acoperișului.” – Larisa Ciornaia, vicepreședinta r. Briceni.
Șeful Centrului de Sănătate Briceni dă asigurări că lucrările vor fi încheiate până în iunie, termen important pentru acreditarea instituției. În paralel, pe lângă resursele alocate de Consiliul Raional, au fost identificați suplimentar 70 de mii de lei pentru înlocuirea a 12 uși din oficiu.
„Lucrările deja s-au început și am vorbit cu un maistru de construcții, care să se ocupe cu obiectul dat. Mi-au spus că, până în luna iunie, o să fie 100% dată în exploatare.” – Dumitru Gîncul, șeful IMSP CS Briceni.
Totuși, problema delimitării cadastrale rămâne nerezolvată, iar primarul avertizează că timpul este limitat. Legal, raionul poate începe lucrările, însă Primăria nu poate interveni pentru a ajuta.
„E bine, așteptăm. Păi aici e luna aprilie și mai. Când reușim noi să facem? Și din punctul ăsta de vedere, terenul și clădirea nu este înregistrată încă. Și Consiliul [n.r. Raional] ar trebui, întâi și întâi, să facă delimitarea selectivă, adică să aducă documentele întâi în regulă, ca să poată, pe urmă, participa la licitații. Fără înregistrarea [n.r. terenului] … imposibil. Și mă mai tem de una. Să nu fie… așa, întins și, pe urmă, iată noi… Noi vrem, noi am putut, noi ușile am făcut, eu vouă fântână v-am făcut, dar delimitarea încă nu s-a finisat, eu n-am reușit, documental nu s-a dovedit, nu am fost de vină.” – Maria Prisacari, primar al s. Beleavinți, r. Briceni.
Cadrele medicale speră să revină în fostul oficiu, dar în condiții de muncă sigure și demne.
„Sper la ceva mai bine de acum, să fie și cu un mod de lucru [n.r. adecvat] și la o încăpere mai bună. Vrem la o încăpere [n.r. clădire] să fie tot aparte, dar nu cum acum stăm toți, ca într-o groapă. ”, Alina Chiveri (nume schimbat), medic.
Deocamdată, pacienții din Beleavinți continuă să fie consultați în incinta Casei de Cultură. NordNews va continua să monitorizeze situația și va reveni cu detalii despre evoluția lucrărilor și despre responsabilitatea instituțiilor implicate.
