Peste două treimi dintre români au o părere bună despre activitatea Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova, arată un sondaj INSCOP Research. Totodată, majoritatea respondenților consideră că Maia Sandu contribuie la apropierea dintre România și Republica Moldova.
Potrivit cercetării, 68,8% dintre români spun că au o părere foarte bună sau oarecum bună despre activitatea Maiei Sandu. Dintre aceștia, 28,9% au o părere foarte bună, iar 39,9% oarecum bună.
La polul opus, 8,1% dintre respondenți au o părere oarecum proastă, iar 11,5% foarte proastă. Alți 11,7% nu au răspuns sau au spus că nu știu.
Sondajul mai arată că 71,3% dintre români cred că Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia. În schimb, 14,3% consideră că președinta Republicii Moldova este mai apropiată de Rusia decât de România. Tot 14,3% nu au oferit un răspuns.
Mai mult de jumătate dintre respondenți, 57,5%, cred că Maia Sandu contribuie în mare măsură la apropierea dintre România și Republica Moldova. Dintre aceștia, 21% spun că ea contribuie în foarte mare măsură, iar 36,5% în destul de mare măsură.
În schimb, 15,1% consideră că Maia Sandu contribuie în mică măsură la apropierea dintre cele două țări, iar 18,2% cred că nu contribuie aproape deloc sau deloc.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, susține că imaginea Maiei Sandu în România este legată de orientarea pro-europeană și de apropierea de București.
„Datele indică faptul că Maia Sandu are în România o imagine publică pozitivă, construită în principal pe asocierea sa cu direcția pro-europeană și cu apropierea de București”, a declarat Remus Ștefureac, potrivit news.ro.
Potrivit acestuia, percepția că Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia arată că imaginea președintei Republicii Moldova este asociată, în ochii unei majorități solide a românilor, cu desprinderea de influența rusă și apropierea de spațiul european.
Sondajul INSCOP Research, intitulat „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, a fost realizat în perioada 14–21 aprilie 2026, prin interviuri telefonice. La cercetare au participat 1,1 mii de persoane din România, cu vârsta de peste 18 ani. Marja de eroare este de ±3%.
